REȘIȚA – Sub acest generic comun, 50 de țări semnatare ale convențiilor europene privind patrimoniul cultural au organizat manifestări. Această inițiativă a Consiliului Europei datează din 1985, iar din 1999, Uniunea Europeană se implică în celebrarea ei sub sloganul permanent „Europa, un patrimoniu comun“. Tema, de asemenea comună din 2015, se referă în acest an la relația intrinsecă dintre om și natură, „Patrimoniul și natura: un peisaj al posibilităților“.
Și România sărbătorește aceste zile sub genericul „Patrimoniul Cultural – Natură – Armonii“, la nivelul tuturor Direcțiilor Județene pentru Cultură și Patrimoniu fiind organizate manifestări, expoziții și simpozioane. La Reșița, evenimentul a fost organizat în colaborare cu Muzeul Banatului Montan, directorul Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, prof.dr. Liubița Raichici, susținând o expunere interactivă la temă cu elevii clasei a XI-a B de la Colegiul Național Traian Lalescu, coordonați de prof. Rodica Ienciu, căreia i-a fost acordată o diplomă de participare.
Scopul temei, se arată pe site-ul oficial al Ministerului Culturii, este de a sensibiliza cetățenii și în special generația tânără, cu privire la cunoașterea și stimularea grijii față de patrimoniul cultural, de a evidenția rolul prezervării naturii, izvor dar și cadru al valorilor tradiționale, având și semnificații și rezonanțe europene.
„Este extraordinar de important că avem «Zilele europene ale patrimoniului» a precizat Liubița Raichici pentru presa locală, întrucât evenimentele din ultimii ani, de exemplu teatrul de război, ne-au atras atenția tuturor și celor care nu gândesc asupra importanței patrimoniului material construit, că acesta, cu adevărat, păstrează identitatea unui neam. S-a văzut că, pe lângă victime umane, sunt distruse obiectivele de patrimoniu. De ce? Tocmai pentru faptul că ele atestă civilizația unui popor, gradul lui de cultură, identitatea lui. A păstra urmele materiale sau patrimoniul cultural înseamnă a-ți păstra într-un mod concret și evident pentru toată lumea identitatea. Poporul care nu are grijă de propriul patrimoniu nu are grijă de propria identitate și este sortit unei globalizări nefericite. Fără a păstra ceea ce am moștenit, pentru că nu este meritul nostru, fără a valorifica ceea ce am moștenit, nu putem să ne gândim la un viitor care să ateste și să confirme identitatea poporului român. De aceea, grupul țintă, întotdeauna, când organizăm un eveniment legat de patrimoniu e reprezentat de elevi, de copii, de tineri, în general, pentru că ei sunt cei care trebuie conștientizați asupra patrimoniului, mai ales pentru faptul că nu avem la ora actuală la școală astfel de cursuri, din punctul meu de vedere esențiale, legate de cultură, de istoria și tradiția unui loc și, implicit, de patrimoniu. Din punctul de vedere al patrimoniului, avem aproximativ 900 de monumente în timp ce, doar orașul Timișoara are 30.000, dar sunt și județe care au doar câteva, sub zece, de pildă. Avem două categorii deosebit de importante: monumente de cult religios, foarte vechi, care sunt majoritare, avem situri arheologice care trebuie, desigur, puse în valoare mai mult și un impresionant patrimoniu tehnic, foarte puțin clasat. Într-adevăr, atât noi cât și Ministerul Culturii ar trebui să clasăm mai mult, dar pentru acest lucru e nevoie specialiști, pe care îi așteptăm în continuare. Mulțumim Muzeului Banatului Montan că ne-a întins o mână de ajutor, expoziția de fotografie cu monumente de patrimoniu fiind realizată de specialiștii muzeului“.