REŞIŢA – Nu prea avem căldură, dar avem gunoaie. În viitor, pentru a avea căldură, ne vor trebui şi mai multe gunoaie!Problema gunoaielor judeţului, acutizată de normele europene care ne-au lăsat fără deponee, a dat naştere unei noi întâlniri cât se poate de ştiinţifice, în sala de şedinţe a palatului administrativ judeţean. Un seminar organizat de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Intercom Deşeuri a reunit la aceeaşi masă reprezentanţi ai administraţiei judeţene, ai organismelor responsabile în domeniul gestionării deşeurilor, ai operatorului reşiţean de termoficare, ai câtorva primării, ai universităţii reşiţene şi ai instituţiilor de mediu.
Pe scurt, în afara iniţiativei judeţene care urmăreşte să rezolve problema deşeurilor în Caraş-Severin, s-ar mai putea implementa una, care să ne dea căldură. Apare din nou ideea unei centrale care să valorifice deşeurile, care ar urma să fie introdusă în sistemul centralizat al urbei de pe Bârzava şi care să mai uşureze din povara costului gigacaloriei, care va exploda anul acesta sub presiunea altor două majorări aşteptate la gaz. Ideea unei astfel de centrale este deja folosită în două localităţi, una din Spania, cealaltă din judeţul Dâmboviţa.
Un lucru este cert, acela că autorităţile trebuie să se gândească repede, pentru că dacă nu depunem proiectul până în 8 mai, se închide robinetul finanţării.
Şi chiar n-ar fi probleme, pentru că gunoaie sunt, dar ne mai trebuie! Potrivit lui Tiberiu Pădurean, şeful ADI, la ora actuală, producem câte 350 kg de gunoi pe cap de locuitor, iar până în 2025, ar trebui să producem 530 kg. Iar dacă acum gunoaiele ne aduc mizerie şi boli, pe viitor ne-ar putea da căldură. Care va fi finalitatea? „Toate primăriile, şi la proiectul acesta, şi la cel pe care îl vom realiza, vor fi scutite de acea taxă de penalizare către fondul de mediu, fiecare tonă la ora actuală este penalizată cu 100 de lei. Deci 15% se duc la fondul de mediu. Va dispărea acest lucru şi prin aceasta va câştiga fiecare buget local al consiliilor care sunt membre în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară“, a precizat Tiberiu Pădurean.
„Împreună cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin am încercat să extrapolăm, la sugestia lor, experienţa pe care am dobândit-o la celălalt agent economic, de a aduce în România una dintre cele mai performante instalaţii de prelucrare deşeuri menajere care există, şi care să nu deranjeze planul de management general al Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi să-l facă complementar. Adică să venim cu o investiţie privată să facem o cooperare reală între o universitate, un centru de cercetare particular, un agent economic. Chiar dacă agentul economic Salserv vine numai cu instalaţia şi găsim agentul economic care operează în domeniu şi atunci rolul este să prezentăm şi celor din judeţul Caraş-Severin experienţa noastră. Dacă se va potrivi, mergem mai departe sau identificăm surse private sau surse publice, altele decât le-a identificat programul dvs de management câştigat. (…) Ceea ce s-a făcut în judeţul Caraş-Severin este extraordinar, datorită cooperării tuturor factorilor. Şi s-a încercat, chiar dacă noi am propus ceva, să se aleagă cea mai bună soluţie tehnică, potrivită judeţului Caraş-Severin“, spunea Mircea Ioan Popescu, reprezentând centrul cercetare privat, Salserv, Universitatea de Agronomie Bucureşti şi o firmă privată ce activează în Spania, deţinută pe jumătate de către Salserv.
Antoniu Mocanu