REŞIŢA – Colegiul Medicilor din România a arătat că migrația medicilor a continuat și în 2014 la nivel naţional.
Un număr de 2.450 de medici au solicitat Colegiului Medicilor din România certificate profesionale curente pentru a putea pleca să lucreze în străinătate. Dintre aceștia, 424 sunt de medicină de familie, 127- obstetrică-ginecologie, 85 – chirurgie generală, 60 – ATI, 55 – psihiatrie, 55 – medicină internă, 52 – pediatrie, 48 – radiologie-imagistică, 45 – medicină de urgență, 43- ortopedie, 42 – cardiologie, 32 – chirurgie plastică – 32. În prezent, sunt membri în Colegiul Medicilor din România cu drept de liberă practică un număr de 39.000 de medici.
„Anul trecut, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa au plecat doar doi medici, însă nu în altă ţară, ci în domeniul privat. Nu la fel se întâmplă cu cadrele medii, pentru că, putem spune că asistentele, infirmierele şi brancardierii «intră pe o uşă şi ies pe alta». În privinţa medicilor, fenomenul de plecare în străinătate nu mai e ca cel de acum câţiva ani“, ne-a declarat Violeta Florea, purtătorul de cuvânt al Sptalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa. Nu aceeaşi părere o are preşedintele Colegiului Medicilor Caraş-Severin, dr. Gavril Soran, care consideră că, peste aproximativ zece ani, vom avea sincope majore în calitatea asistenţei medicale. „Încă mai pleacă şi, problema este că pleacă dintre cei mai buni şi tinerii. Or, asta poate duce la previziuni pesimiste“, ne-a precizat acesta.
Ca formă de organizare profesională, pentru a profesa în altă ţară, Colegiul Medicilor eliberează certificate, şi în anul trecut au fost emise asemenea acte doveditoare. „Cu mici variaţii nesemnificative, continuăm să eliberăm certificate. Ca şi fotbaliştii, pleacă şi medicii în alte ţări, pentru un câştig mai bun şi pentru recunoaştere. Se integrează în alte ţări cum ar fi Anglia, Germania, Franţa, Scoţia şi câte unii în Spania sau Italia. Se caută medici de familie, anestezişti, ginecologi, însă plaja de specializări este destul de variată. Motivaţia pentru cei care rămân aici ar putea fi vârsta sau faptul că nu doresc să o ia de la capăt. Nu vorbim de patriotism, ca la fotbalişti, mai ales că suntem cetăţeni ai Europei. Problema mare este legată de faptul că pleacă medicii buni şi asta, coroborat cu faptul că, peste vreo zece ani, vor ieşi din schemă medici cu tradiţie (care se vor pensiona) va duce la sincope şi la o modificare a calităţii serviciilor medicale. Sunt pesimist din acest punct de vedere, dar vă doresc să fiţi sănătoşi, ceea ce-mi doresc şi mie“, a mai adăugat dr. Soran, preşedintele Colegiului Medicilor Caraş-Severin.
Situația cea mai îngrijorătoare este în spitalele din România. Numărul medicilor din spitale a rămas de doar 13.521 (comparativ cu 20.648 în 2011 și 14.487 în 2013) la un necesar de 26.000, potrivit normativelor Ministerului Sănătății. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât pe categorii de vârstă, dintre medicii de spital, 2.961 au peste 60 de ani, 2.610 sunt între 50 și 60 de ani, 3.642 între 40 și 50 și 3.901 între 30 și 40 de ani și doar 407 sub 30 de ani. Cu toate că numărul cadrelor medii care pleacă peste hotare este net mai mare decât al medicilor, procentual, există o similaritate.
„Nu am avut, anul trecut, cereri de închidere a unor cabinete. În schimb, avem şi în aceste zile cereri de recunoaştere a diplomelor în străinătate. Asta nu reprezintă un indicator al migraţiei medicilor către alte ţări. Aceste acte sunt solicitate în eventualitatea unei plecări, în baza unui proces ultrabirocratizat. Sunt medici care au primit aceste acte şi doresc să plece, dar cu intenţia de a se întoarce. E un caz în care «ţin locul» unor medici plecaţi în concedii. La cadrele medii putem vorbi acum despre un exod pentru că există o rezervă creată de şcolile postliceale, iar absorbţia lor în sistem este nesemnificativă. Mai există cazuri în care asistentele pleacă «sezonier», în concedii, şi care se întorc în sistem“, a amintit dr. Dragoş Luca, directorul Direcţiei de Sănătate Publică judeţeană.
În prezent, raportat la populaţia municipiului reşedinţă de județ, există un minus de circa zece medici de familie. „Şi situaţia este creată tocmai de aceste plecări în străinătate. Or, migraţii au loc şi printre medicii de familie cărăşeni, ca în toată ţara. Ultimul medic a plecat în decembrie 2014, şi am mai avut cazuri, chiar şi o familie de medici din zona rurală“, ne-a declarat dr. Daniel Popovici, vicepreşedintele Asociaţiei medicilor de medicină generală şi medicina familiei Caraş-Severin.