REŞIŢA – Pentru unii, a fi voluntar poate suna un pic ciudat. A devenit ceva obişnuit să ne urmărim propriile interese şi să nu mai fim atenţi la cei de lângă noi uitând că, într-o bună zi, şi noi vom avea nevoie de ajutorul altora.
Şi totuşi există oameni care ţin morţiş să contrazică cele scrise mai sus. Sunt ei, voluntarii, de cele mai multe ori tineri. Trei dintre aceşti tineri ne-au vorbit despre experienţa lor. Alexandra Bădescu are 17 ani, este elevă şi, de doi ani, activează ca voluntar. Prietenii au convins-o să încerce prin lucrurile pe care i le-au povestit din experienţele lor de voluntari. „Te ajută ca om în viaţă, îţi modelează caracterul, te învaţă să fii mai sociabil, mai sensibil. Eşti fericit atunci când faci un bine şi aduci un zâmbet”, ne-a spus Alexandra schiţând ea însăşi un zâmbet cu care aduce bucurie. Îi sfătuieşte şi pe ceilalţi tineri să vadă mai mult realitatea adevărată, nu pe cea virtuală.
La fel vorbeşte şi Raul Sivulca. „Le recomand prietenilor să facă voluntariat pentru că au ocazia să interacţioneze faţă în faţă, să înveţe lucruri folositoare în viaţă şi să lege prietenii reale, nu virtuale”, sunt cuvintele elevului de 16 ani. Activează ca voluntar din vara anului trecut însă prima sa experienţă ca voluntar s-a petrecut în 2013. Atunci începea și activitatea de voluntar a Amaliei Danciu. Avea 13 ani şi auzise la şcoală vorbindu-se despre asta. „Mi s-a părut interesant şi m-am gândit să mă implic. Le recomand şi altora să facă la fel fiindcă voluntariatul înseamnă să legi prietenii strânse, să cunoşti oameni şi să colaborezi cu ei. Voluntariatul m-a ajutat să ies din cochilia mea, să cunosc oamenii mai bine şi să-i pot ajuta”, a fost îndemnul elevei care acum are 16 ani. Dacă toţi am vrea să fim exemple, am trăi într-o lume altfel.