CARAŞ-SEVERIN – Apetitul turiştilor pentru judeţul nostru a crescut, dar este momentul pentru o strategie integrată.
În mod paradoxal, deşi a fost constatată o creştere a numărului de turişti care au străbătut judeţul în acest an, actorii din domeniu recunosc faptul că avem lipsuri la standarde pentru a-i primi cum se cuvine. „Creşterea constantă din ultima perioadă este departe de potenţialul judeţului. Şi asta pentru că segmentul facilităţilor pentru turism este deficitar. În Caraş-Severin, turismul este de recreere. Cei mai mulţi turişti în Caraş-Severin s-au înregistrat în 2013, când au trecut de 100.000. Faţă de potenţial, însă, numărul turiştilor este încă unul mic. Trebuie regândite serviciile de bază – cazarea, alimentaţia, transportul şi mai ales agrementul”, a precizat prof. univ. dr. Gheorghe Popovici, autor al Ghidului turistic al Banatului Montan.
Aceleaşi lucruri au fost subliniate şi de operatorii din turism, care au insistat că, pe lângă unităţile de cazare existente, este nevoie de servicii specializate şi de agrement. „Este nevoie de o ofertă de ansamblu, de pachete turistice, pentru că nu este suficient ca omul să stea la pensiune şi să privească Dunărea sau Domogledul. Fără servicii integrate, care să plece de la transport la plimbări cu barca sau expediţii ori activităţi de acest gen, turismul cărăşean se rezumă – cu mici variaţiuni – la cazare şi eventual o masă tradiţională“, a arătat Daniel Laţcu, managerul unei agenţii de turism cărăşene.
În opinia autorităţilor şi a actorilor din turismul cărăşean, Clisura Dunării este una dintre zonele care încă suferă la capitolul turism durabil, deşi poate deveni principalul motor al turismului în judeţul Caraş-Severin. Ca atare, turismul nu s-ar baza pe structurile de cazare, ci pe o infrastructură de agrement, secondată de obiectivele turistice, naturale sau arheologice. Exemple de bune practici se regăsesc în Clisura Dunării, deocamdată pe partea sârbă, unde au fost amenajate piste de biciclete, zone de promenadă, de pescuit.