Reactualizat la:

Victimele muncii la negru in strainatate

Victimele muncii la negru in strainatate
Scris de Alexandra Gorghiu - CARAȘ-SEVERIN – Cine lucrează în străinătate și e mulțumit de noua lui viață, fie s-a stabilit deja acolo, fie face naveta între două contracte, sub ochiul atent al firmelor care intermediază munca în alte țări.

Rectifica

Cei neavizați încă, ori au noroc din prima, ori se aruncă în necunoscut pentru că nu mai au încotro și se ghidează după deviza „ce-o fi o fi!“, semnând contracte cu firme fantomă. Aceștia din urmă eșuează lamentabil și se întorc cu mâna goală, mai deprimați, mai depersonalizați și mai lipsiți de perspectivă față de cum au plecat. O altă categorie ce vizează munca la negru este a naivilor care se bazează pe relații gen rude sau prieteni, acestea fiind cel puțin la fel de catastrofale și de nocive ca ale firmelor fantomă. Odată ajunși la locul de muncă și cazați sub acoperișul acestora devin, de la slugile prea umile care nu mai încetează să mulțumească salvatorului lor, pregătit în orice clipă pentru orice fel de muncă în casă, până la sclavii care îndură cele mai josnice situații în speranța că la plecare, banii vor compensa zilele și nopțile în care au strâns puternic din dinți. Dar există și cazuri, nu puține, făcute, de altfel, publice, când oamenii s-au întors cu mâna goală, rudele sau prietenii „binevoitori“ motivând că le-au reținut pentru cazare și masă.

„Am venit cum am plecat – ne povestește Loredana Țârlea. După 2 luni și jumătate de muncă grea, muncă brută la firma de curățenie a unui cumnat, am primit 100 de franci elvețieni. Nu mi-a venit să cred că era pe bune, mă gândeam că glumește, dar la plecare mi-a zis că mâncarea și dormitul costă. Lucram cu mănuși la început, dar îmi făceau răni și am renunțat la ele, soluțiile fiind profesioniste, erau prea puternice și trebuia să lucrez cu rănile deschise. Dacă vroiam o pauză de țigară, trebuia să pândesc să nu mă prindă, că doar la 2 ore puteam ieși 10 minute. Cel mai rușinos a fost că, lucrând în echipă cu încă un prieten de-al lor, tot român, acesta îi informa în permanență cât și cum lucram. „Doar atât ai lucrat în 4 ore?“ Și atunci mă amenințau că mă trimit acasă, că au pe altcineva, local, care să mă înlocuiască, ceea ce nu era adevărat, nimeni nu vroia să muncească pe câțiva franci pe zi. Până la urmă și prietenul lor a pățit ca mine când a trebuit să-l plătească, dar nu mi-am imaginat că românii se sabotează între ei afară în loc să se ajute, ca să intre în grațiile stăpânului. Sentimentul că am fost sclava lor m-a urmărit multă vreme după aceea, că sluga o mai plătești“– a mai spus Loredana, care ne-a povestit și alte umilințe pe care a trebuit să le îndure.

Un alt caz care ne-a reținut atenția, cu situații umilitoare pe care mulți îngrijitori de bătrâni care fac naveta în Austria și în Germania le cunosc, dar nu le recunosc decât rar, când nu mai pot, când aproape s-au dezumanizat, nici măcar nu ne mai uimește. Paulina R. ne-a povestit cum o necăjea bătrânul pe care îl îngrijea:„îi trebuia din 5 în 5 minute ceasul, să vadă el cât a trecut de când l-am mutat dintr-o parte în alta. Simțeam că îmi pierd cumpătul, mințile, că el de asta plătește femeie, să fie în permanență la dispoziția lui.“

Nu mai vorbim de muncile agricole pe care le fac semenii noștri în Europa, de cazarea lor ca vitele, de economia pe care o fac la mâncare cei pe care românii îi îngrijesc, de injurii și plecăciuni, de neplată și foame, restul…e tăcere? Sau ispita banului european e mai mare ca riscurile asumate, în general, de majoritatea celor care au ales, de voie ori de nevoie, să ia drumul străinătății. Dar am întâlnit, sigur că da, și români mulțumiți, care au avut noroc, spun ei, că fericit cine poate să fie când lasă o viață în spate și o ia de la zero în țară străină. Sunt și firme serioase, într-adevăr, care se îngrijesc și verifică până și ce mănâncă cei pe care îi trimit la bătrâni, care au toate asigurările la zi, plăți în regulă, recomandări, scrisori de mulțumire, speranțe la pensii în euro. Trebuie să fii extrem de hotărât, în schimb, să renunți la meseria pentru care te-ai pregătit, dacă miza e banul și nu profesia, să fii suficient de puternic pentru a-ți construi o altă viață.



Comentarii 0

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase
Mai multe stiri din categoria CAON Stirile judetului Caras-Severin
Nu se poate sa am asa ceva in mijlocul Govandariului!
REŞIŢA - Primarul Reşiţei, Nelu Popa, susţine că paraginile din administrarea CFR sunt o ruşine pentru peisajul [...] mai multe »
Bucuria nuntii de aur
REȘIȚA - Peste 36 dintre cele mai longevive cupluri de reşiţeni au fost prezente, miercuri, sub cupola Casei de [...] mai multe »
A venit iarna, s-au inchis si drumurile
CARAŞ-SEVERIN - Cinci tronsoane de drum din judeţul Caraş-Severin vor fi închise în următoarele luni, până pe [...] mai multe »
Armenisul va avea drumuri reabilitate! Si sanatatea oamenilor este in atentia primarului!
ARMENIŞ - Anul viitor se anunţă unul foarte bogat în proiecte pentru administraţia locală din comuna Armeniş, [...] mai multe »
Spectacol folk in centrul Resitei
REŞIŢA - Un nou spectacol folk se pregăteşte pentru Centrul Civic al Reşiţei. „Cad ninsori peste oraş“ [...] mai multe »
Octavian Dena, noul manager al Spitalului din Caransebes
CARANSEBEŞ - Miercuri, la ora 11, fostul director al SC Caromet a semnat contractul de management pentru unitatea [...] mai multe »
Satul din tinutul morilor va arata ca in poveste
EFTIMIE MURGU - Mai multe case din Eftimie Murgu vor deveni, alături de mori, obiective de atracţie turistică. Asta [...] mai multe »
Aniversarea Regiunii de Dezvoltare Vest la Resita
REȘIȚA - Cei 20 de ani de activitate în sprijinul dezvoltării regionale au fost sărbătoriţi marţi, în sala de [...] mai multe »
Apa va curge si la robinetele din Bautar
BĂUŢAR - În 2019, comuna de pe Valea Bistrei îşi propune să se alinieze la condiţiile de trai demne de secolul [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CAON.ro

Autentificati-va pe CAON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CAON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou