REŞIŢA – Este întrebarea retorică a inspectorului şcolar general Ioan Benga, ridicată în cadrul ultimei şedinţe de Colegiu Prefectural.
Înainte de ‘89, elevii cărăşeni aveau la dispoziţie zece tabere în care să-și petreacă vacanțele în mod organizat. În afară de distracție, aceştia aveau parte de un program zilnic bine stabilit, ore fixe de masă, excursii și alte activități comune. Cu timpul, pentru că nimeni nu a investit în ele, taberele s-au degradat atât de tare, încât pe ele s-a pus lacătul. În prezent, doar centrul de agrement de la Râul Alb mai primeşte oaspeţi, dintr-o informare a celor de la Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport aflăm că, în 2017, aici au fost cazaţi puţin peste 1.000 de tineri şi copii.
În cea mai recentă şedinţă de Colegiu Prefectural, desfăşurată la finele săptămânii trecute, inspectorul Ioan Benga a readus în discuţie situaţia deplorabilă a taberelor şcolare, precizând că autorităţile trebuie să ia măsuri în această privinţă: să scrie proiecte şi să ceară finanţare pentru ele. „Unde sunt taberele noastre şcolare?! Şi această întrebare ar trebui să ne-o punem cu toţii, atât Prefectura, cât şi Consiliul Judeţean. Suntem în situaţia în care nimeni nu poate da un răspuns! Avem un singur centru de agrement, cel de la Râul Alb. Despre celelalte, nu mai ştie nimeni nimic. Au fost uitate! Trebuie să reevaluăm situaţia. Am avut chiar zilele acestea discuţii cu nişte oameni care scriu proiecte, şi spun foarte sincer, dacă nu vom scrie proiecte nu vom salva multe lucruri din acest judeţ. Şi avem o mulţime de tabere care se află în nişte locuri minunate, dar arată într-o stare jalnică. Se pot scrie proiecte pentru ele, ne trebuie doar implicare! Vă promit că şi partea de serviciu de proiecte de la Inspectoratul Şcolar se va implica în acest demers“, a precizat Benga.
Aflat în sală la discuţii, proaspătul subprefect Cătălin Hogea, care până acum două săptămâni a condus Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport, a simţit nevoia să intervină. Acesta a declarat că, în ciuda eforturilor depuse, nu a găsit banii necesari pentru reabilitarea taberelor şcolare. „Suntem intabulaţi cu toate cele zece tabere. Avem acte pe ele dar, din păcate, nu am găsit până acum nici un program care să ne susţină în vederea reabilitării lor. Pe vremea doamnei ministru Ridzi, a circulat, din păcate, o dispoziţie care nu ne permitea să investim în centrele care nu erau funcţionale. La acea vreme, doar Râul Alb era funcţional. Am încercat, am avut chiar un proiect transfrontalier depus cu partenerii sârbi de la Veliko Gradiste. Am ajuns până în faza de eligibilitate şi ne-am împotmolit la minister pentru că nu puteau să ne asigure cash flow, adică banii pe care trebuia să-i derulăm pentru plata în avans a lucrărilor. Am încercat, de asemenea, pe parteneriate publice private şi aici, din păcate, am avut foarte multe piedici, pentru că, abia în 2017, spre sfârşitul anului, s-a reglementat Legea parteneriatului public privat. Am încercat prin CJ să predăm Vila Klaus, pentru a fi reabilitată aşa cum a fost odinioară, dar cei de la Compania Naţională de Investiţii ne-au spus că nu există linie de finanţare pe ceea ce am dorit noi să facem“, a spus Hogea.