REŞIŢA – Anul 2013 este întâmpinat de administraţia reşiţeană cu noi speranţe, cu multe proiecte şi aşteptări.În ce ar investi Reşiţa în 2013 dacă ar dispune de bani puţini, care ar fi prioritatea numărul unu? „În primul rând în oameni, răspunde primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu. Mă refer la cultură, la protecţia socială pentru că, vrem, nu vrem, avem de-a face cu o situaţie poate aparte, este un oraş cu tradiţie muncitorească. Acel combinat siderurgic care a creat locuri de muncă, ştiţi că şi-a diminuat mult activitatea, în prezent merge foarte bine, au mai fost unele probleme cu Mediul, dar au fost şi încă mai sunt probleme la Uzina Constructoare de Maşini, iar numărul personalului a suferit şi într-un caz şi în celălalt un regres, de la circa 15.000 CSR-ul, din câte ştiu mai are un pic peste 1.500, iar la UCMR, cu toate societăţile dânşilor, undeva în jur de 4.000, de la circa 20.000, chiar peste 20.000 de muncitori. Vă daţi seama că şi veniturile la administraţia locală s-au diminuat şi ne interesează în mare măsură să stagneze acel declin, să creăm un cadru de dezvoltare, dar din păcate am avut de-a face cu această criză economică din august şi mai ales septembrie 2008, la două, trei luni după ce am venit în precedentul mandat la conducerea primăriei. Şi mulţi îşi conservă ce au, iar o serie de firme au falimentat sau au probleme şi în prezent. Asta înseamnă probleme sociale, oameni care nu au de lucru şi lipsa banilor care ar veni la bugetul local“.
Primarul Mihai Stepanescu a mai vorbit şi de faptul că trebuie investit şi în imaginea Reşiţei, în schimbarea reţelelor care s-au învechit: „Ce reţele de apă am avut, sau de canalizare, sau linii de tramvai, sau instalaţii de termoficare? Uzina de apă, staţia de epurare, toate mai vechi de 30 de ani. Drumurile nu mai vorbesc, extrem de vechi, în condiţiile în care erau mijloace mai puţin grele decât cele de astăzi. Acum avem de-a face cu acest proces de dotare a persoanelor şi a familiilor cu tot felul de autoturisme, mijloace de transport mai grele, materiale tot mai multe, se construieşte într-o parte, în cealaltă, îmbătrânesc şi utilajele, şi drumurile, este destul de greu de pronunţat dacă nu ai bani. Deci eu cred că pornim de la latura umană, la protecţia socială şi după aceea la dezvoltarea oraşului din punct de vedere al infrastructurii, a mediului, bineînţeles a tot ceea înseamnă utilităţi şi a relaţionării. Noi n-am avut nicio înfrăţire până acum trei ani, cu absolut nimeni. Avem acum cele şase înfrăţiri realizate şi sper eu să avem posibilitatea să fim cunoscuţi şi prin aceste relaţii serioase mai ales în Vest şi, de ce nu, în lume“.
Edilul urbei spune că legăturile cu Bruxelles-ul sunt bune, Reşiţa primind deja semnale pozitive. În perioada următoare, când va fi stabilit noul context al relaţiilor dintre autorităţile centrale, municipiul şi-ar putea contura noi proiecte de amploare, de profunzime. În vizor vor fi luate aspecte ce ţin „de utilităţi, de pavazarea oraşului, de acel domeniu al relaţionării. Pentru că ne dorim şi investitori, şi drumuri mai bune, parcuri, condiţii mai bune de afirmare pentru tinerii noştri, condiţii care să creeze stabilitate în zonă, respect pentru oamenii maturi şi nu în ultimul rând pentru vârstnici. Toate acestea necesită, pe lângă eforturile noastre concretizate în proiecte, foarte mulţi bani. Cred eu că printr-o poziţionare a Reşiţei ca oraş dintr-o posibilă zonă metropolitană, aşa cum am discutat la Bruxelles şi la Bucureşti, sper eu că am făcut un prim pas. Încercăm să reducem din acel handicap creat în 2007, de când Reşiţa a pierdut, până acum, circa 30 de milioane de euro. Asta înseamnă o Reşiţă de trei ori mai frumoasă decât este poate în prezent acum. Sau şi mai concret, puteam vorbi de străzile lăturalnice asfaltate, de parcuri moderne, poate de achiziţia de mijloace de transport şi de multe, multe altele“.
Antoniu Mocanu