REŞIŢA – Pentru a reintra pe linia de plutire, societatea poartă discuţii pentru limitarea unei concedieri colective. Deşi primele semnale indicau faptul că la 1 aprilie vor fi disponibilizaţi 250 de oameni, directorul general Cosmin Ursoniu consideră că data amintită este prematură.
„Este posibil ca cei 250 de angajaţi să părăsească societatea la jumătatea lunii aprilie. Poate la data de 15 sau după. Oricum, acum purtăm discuţii cu sindicatele şi, cel mai important lucru, sperăm să ne oprim la cei 250“, a precizat directorul general al UCM Reşiţa S.A., societate aflată în insolvenţă.
Preşedintele CNSLR Frăţia, Jivomir Tovladiaţ, (federaţie care are în componenţă cea mai mare parte a sindicaliştilor din UCMR) a decis să nu dea declaraţii decât după finalizarea discuţiilor. Pe de altă parte, sindicatul Metal, afiliat la Blocul Naţional Sindical, a avut deja discuţii cu conducerea societăţii. „Am propus crearea unei strategii comune pentru a găsi o rezolvare. Domnul director are bune intenţii vizavi de societate. Noi putem sprijini pe linie sindicală, chiar vocală, demersurile viitoare“, a precizat preşedintele BNS Caraş-Severin, Nicolae Drăgan.
Sindicaliştii BNS consideră că ar putea forţa mâna Guvernului pentru a decide implicarea sau nu în situaţia de la Reşiţa. „Am fost de acord şi noi şi conducerea UCMR că problemele s-ar rezolva rapid dacă statul ar face reconversia datoriilor în acţiuni, devenind acţionar majoritar prin etatizare. Experienţa altor societăţi a arătat că, după a doua şansă, lucrurile au mers bine. Procentul pe care l-ar avea statul după reconversie ar ajunge la 61% din acţiuni. Eu mă îndoiesc de faptul că patru miniştri vor veni la Reşiţa pentru a rezolva situaţia, aşa cum se exprima, optimist, colegul de la CNSLR Frăţia. Am fost mandatat de preşedintele BNS să port discuţii cu domnul director Ursoniu şi mi-e teamă de faptul că, în vară, ar mai putea pleca oameni din UCMR, din cauza lipsei de comenzi. Totul depinde de ANAF şi de voinţa politică. Dacă statul ar deveni acţionar majoritar, împreună cu Hdroelectrica şi alte câteva societăţi, ar putea susţine crearea unui grup pentru zona hidroelectrică din România şi alte ţări. Ba chiar noi, BNS, împreună cu câţiva specialişti, am propus şi o listă pentru reorganizarea activităţii“, a mai declarat Nicolae Drăgan.
Pe lista amintită de liderul sindical se află etatizarea companiei (ce nu necesită avizul Consiliului Concurenţei), preluarea ulterioară a acţiunilor statului de către Hidroelectrica, apoi concentrarea activităţii pe un spaţiu restrâns şi valorificarea restului de spaţiu în intravilan şi altele, ce ar putea duce şi la recuperarea de către stat şi celilalţi creditori deveniţi acţionari a tuturor creanţelor printr-o reprivatizare progresivă.
Flavius Rotariu