REŞIŢA – Un institut de cercetare în domeniul hidroagregatelor, aproape tras pe linie moartă, şi-ar putea continua drumul sub cupola universităţii reşiţene.
Un obiectiv important atât pentru istoria tehnică a Reşiţei, cât şi pentru viitorul cercetării pe malurile Bârzavei ar putea ajunge în patrimoniul Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa. Este vorba despre laboratorul de cercetări maşini hidraulice, aparţinând în prezent Hydro Engineering, unde au fost testate – vreme de 25 de ani, în perioada 1965-1990 – modelele tuturor turbinelor fabricate la noi şi care funcţionează în peste 150 de hidrocentrale din ţară şi din străinătate.
Ca şi locaţie, imobilul flanchează clădirea de birouri aparţinând societăţii (institutul de proiectări), situată în staţia de pe Calea Caransebeşului, spre ieşirea din oraş. Obiectivul este cu atât mai important cu cât deţine documentaţiile tuturor turbinelor care au plecat de aici. Şi trebuie spus că fiecare turbină produsă este, de fapt, un unicat scos din mâinile unor specialişti. „Turbinele au fost create şi testate la Reşiţa, toate documentele sunt aici. În perioada ’65-’90, s-au dezvoltat specialişti, activitatea a fost competitivă. Vorbim despre un domeniu de unicate, pentru că fiecare turbină este un unicat. Un proiectant de turbine se formează în minimum 5-6 ani, trebuie să facă proiectul, să vadă ce-a ieşit, să-l pună în funcţiune. Orice greşeală înseamnă sute de mii de euro pierdere! Acum, la centrul de încercări mai sunt în jur de 20 şi ceva de specialişti, câte unul-doi pentru fiecare specializare. Laboratorul a fost unul performant, unul dintre laboratoarele bune ale Europei, şi a fost realizat în colaborare cu o mare firmă din Austria“, spune prof.univ.dr.ing. Viorel Constantin Câmpian, cel care a păstorit activitatea laboratorului şi care, în prezent, este directorul Centrului de Cercetări în Hidraulică, Automatizări şi Procese Termice, aparţinând Universităţii „Eftimie Murgu“.
„Am solicitat ministrului Vâlcov – care a fost la Reşiţa pentru lansarea acelui program de finanţare a mediului de afaceri, pe bază de parteneriat între guvern şi mediul de afaceri – ca institutul, practic standul de probă de la Hydro Engineering, să fie transferat universităţii din Reşiţa, în baza datoriei pe care Hydro Engineering o are către stat, a precizat Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Şi pentru că şi universitatea este de stat, nu există practic niciun impediment legal. Sigur, trebuie studiat acest lucru în profunzime, pentru că activele de la Hydro Engineering se află la masa credală. De ce acest lucru? Pentru că există o puternică bază de cercetare în domeniul hidraulicii la universitate, iar acest institut, acest stand de probă a rămas ultimul în Europa. Acum câteva luni, un stand de probă similar – sau de încercări, cum se folosea în uzinele din Reşiţa – a fost desfiinţat la Lausanne. Practic, rămăseseră doar două asemenea capacităţi de cercetare, cel de aici şi cel de la Lausanne, care nu mai există, pentru că se preferă ca aceste încercări să fie făcute în alte ţări, poate în China sau Rusia“.
În prezent, între conducerea Universităţii Eftimie Murgu şi cea a Hydro Engineering se poartă discuţii vizavi de preluarea obiectivului de către forul de învăţământ. „Ne-am bucura dacă n-ar dispărea, spune rectorul Doina Frunzăverde. Există competenţe la universitate care, cu mare plăcere, ar prelua activitatea şi care ar putea să facă atât cercetare, cât şi formare“.
„Institutul de cercetare-proiectare echipamente hidroenergetice a fost înfiinţat pentru a funcţiona alături de uzina care fabrica aceste echipamente, UCM Reşiţa, un loc important în cadrul centrului fiind ocupat de laboratorul de cercetări maşini hidraulice, instalaţia principală a acestuia fiind standul de încercări modele de turbine. Acest stand este o hidrocentrală la scară redusă, în care se pot modifica parametrii amenajării în acelaşi timp cu schimbarea regimurilor de funcţionare ale turbinei, modelată la scară redusă. Prin cercetări specifice laborioase, se poate obţine cel mai bun model de turbină pentru o amenajare dată, pe baza căruia se proiectează prototipul, turbina industrială“, a precizat ing. Câmpian. Potrivit acestuia, prin transferul laboratorului la universitate, acesta poate deveni unul independent şi neutru, utilizabil la măsurători de garanţie pentru beneficiarii externi, în condiţiile în care, pe plan mondial, este singurul laborator de acest gen. Are valoare doar pentru cei care-l pot folosi, e un patrimoniu naţional în domeniul concepţiei de hidroagregate care n-ar trebui să ajungă la coşul de gunoi al istoriei.