Reactualizat la:

Traditii din suflet bucovinean

Traditii din suflet bucovinean
Scris de Ionel Ivaşcu - TIROL – Încondeierea unui ou durează ore sau zile, după mărimea oului sau complexitatea modelului.

Rectifica

Oul, fie el de rață, de gâscă sau de struț, trebuie găurit cu un instrument special ca să nu se crape. Apoi se scoate conținutul cu o pompiță specială după care se spală și de degresează. Urmează lucrul cu chișița de diferite dimensiuni. Și câte alte etape mai cunoaște procesul de încondeiere…?

Ana Bursuc le cunoaște foarte bine căci asta a făcut familia sa de-a lungul multor generații. Originară din Bucovina, doamna Ana s-a stabilit în Banat, aducând cu ea și meșteșugul deprins acasă. Unora li se poate părea simplu dar nu-i deloc așa. Așa li s-a părut și copiilor din sat care s-au arătat foarte curioși să învețe să încondeieze. Dar… cum au venit, așa au și plecat iar Ana Bursuc a rămas singura care încondeiază ouă în toată zona.

Încondeiez ouă de plăcere iar motivele sunt din Bucovina. Ca să faci asta, e nevoie de răbdare și perseverență. Au fost mulți care au spus că vor să învețe dar tinerii nu prea au răbdare. Mă bucur însă să văd că  au prins meseria copiii mei și o practică în timpul liber”, ne-a spus doamna Ana.

Și nepotul său, Ionel Lisciuc, a prins meserie. Elev în clasa a IV-a la școala din sat, Ionel umple contururile trasate de mătușa sa. „Până să învăț, am stricat câteva ouă. La început îmi tremura mâna, dar am trecut peste asta”, ne-a spus nepotul doamnei Ana.

Pe cât de mare e efortul său, pe atât de puțină e aprecierea oamenilor. Ana Bursuc merge la târguri, ouăle sale se găsesc în magazine din Timișoara iar cei care o cunosc, o caută. Ar vrea ca tradițiile să fie susținute mai mult și promovate mai intens, căci altfel riscă să se piardă. Și cu siguranță nu este doar părerea sa. Se întâmplă însă adesea ca tradițiile românești să fie apreciate mai mult de străini decât de români. Doamna Ana știe asta cel mai bine. A avut comenzi din Austria și Germania, iar la Tirol vin mulți germani care au neamuri în sat. Sunt atât de fascinați de ce iese din mâinile sale încât îi cumpără produsele și le duc bucuroși acasă. În România însă se apropie Paștele. Poate n-ar fi rău să ducem și noi acasă un ou încondeiat pe care să-l punem lângă Lumina Învierii. O putem găsi pe doamna Ana la Târgul de Florii de la Reșița. Nu de alta, dar sunt tradițiile noastre și munca doamnei Ana.

 



Comentarii 0

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase
Mai multe stiri din categoria CAON Stirile judetului Caras-Severin
Patru milioane in topul datornicilor din judet
CARAȘ-SEVERIN - Încă de la finalul primului trimestru al anului, datoriile la bugetul general consolidat se acumulează. mai multe »
Nu avem profesori de 10, dar avem de 1,95
CARAŞ-SEVERIN - 19 profesori din 76 au trecut pragul minim de promovare al examenului de definitivat în învăţământ. mai multe »
Investitia Marchesi a picat si a doua oara. PSD da cu piciorul la 1,1 milioane de euro
CARANSEBEŞ - Consilierii locali ai PSD Caransebeș au pus o nouă talpă dezvoltării unei investiții deja [...] mai multe »
Si artistii au gheare si colti
CARANSEBEŞ - Am putut observa asta la ultima ediție a Festivalului Național de Interpretare Vocală și [...] mai multe »
Jertfa si marturisire, pe urmele lui Eminescu
ORAVIŢA - Luni s-a desfășurat la Oravița Simpozionul internațional „Jertfă și mărturisire”, organizat de [...] mai multe »
Ucigasii de la Bocsa au fost arestati
BOCŞA - Două mandate de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile au fost emise pentru omor, pe numele [...] mai multe »
Povestea trista a unor drumuri va lua sfarsit
CARAŞ-SEVERIN - Consiliul Judeţean a depus solicitări de emitere a acordului de mediu pentru refacerea drumurilor [...] mai multe »
Herculanele, centrul spiritualitatii yoga
BĂILE HERCULANE - Deși programul taberei spirituale de la Herculane 2017 la care vor participa membrii Mișcării de [...] mai multe »
Almajul de ieri, de azi si de maine
REŞIŢA - „Almăjul de ieri, de azi şi de mâine“ este titlul monografiei purtând semnătura academicianului [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CAON.ro

Autentificati-va pe CAON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CAON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou