Reactualizat la:

Tanarul pentru care dogaritul nu mai are nici un secret

Tanarul pentru care dogaritul nu mai are nici un secret
Scris de Roxana Bălan Nafiru - REŞIŢA – Un cărăşean duce mai departe tradiţia dogăritului, un meşteşug moştenit din străbuni, care se practică în tot mai puţine sate din România.

Rectifica

Petru Drăghincea este un tânăr pe care mulţi părinţi şi l-ar dori. Spre deosebire de alţii de vârsta sa, 22 de ani, Petru nu este atras de hainele de firmă sau maşinile scumpe, ci îmbracă cu mândrie portul popular ori de câte ori are ocazia, şi munceşte cot la cot cu cei din familia sa. Iar viaţa la sat nu este uşoară, căci de la cântatul cocoşului şi până după apusul soarelui, de lucru tot se găseşte

într-o gospodărie ţărănească. Ceea ce-l face însă cu adevărat special pe acest tânăr, este pasiunea sa pentru dogărit. În atelierul familiei sale din localitatea Peştere, comuna Constantin Daicoviciu, el şi tatăl său confecţionează şi repară butoaie, ciubere şi putini. De acest meşteşug se ocupă numai de patru ani, însă în atelierul părintelui său munceşte de mic copil. „Pe lângă doage noi facem şi cozi pentru uneltele agricole, dar şi vase pentru păstrarea brânzei şi a verzei acre. Am învăţat meseria de la tatăl şi bunicul meu, pentru că eu mă trag dintr-o familie cu tradiţie în dogărit şi tâmplărie. Practic, muncesc în atelierul familiei de pe la şapte ani. Pe lângă asta, mă ocup şi de pomicultură. Am mulţi pomi. Bunicul a fost foarte iscusit în pomicultură, şi de la el am învăţat să iubesc şi să respect pomul şi natura“, ne spune Petru Drăghincea.

Însă, satisfacţia cea mare o are atunci când din mâinile sale ies vasele din lemn pentru păstratul vinului, al coniacului sau al răchiei. Deşi la prima vedere procedura poate părea o nimica toată, confecţionarea doagelor este cu adevărat o artă. Doagele pentru butoaie sunt curbate şi cioplite numai din bardă, respectându-se fibra lemnului. Cele mai grele faze de lucru sunt prinderea doagelor în cercuri şi etanşeizarea butoiului cu papură. Un pas important este arderea butoiului, totul făcându-se în funcţie de tipul băuturii care se pune la păstrat.

„Folosim doar materiale de esenţă tare, cum este stejarul şi salcâmul dar şi combinaţii. Uneori, punem şi doage din frasin. Doar că aici apare un inconvenient, căci frasinul nu colorează, iar oamenii vor ca băutura lor să aibă şi puţină culoare. Lemnul îl protejăm cu lac natural, pe care îl cumpărăm de la un bătrân din localitatea noastră. Acesta face numai lac natural, din răşină de brad sau molid, pe care îl diluează cu sevă de fag. Facem toate acestea pentru a nu folosi chimicale, căci soluţiile pot penetra lemnul şi schimba astfel gustul băuturii. Lucru pe care nu şi-l doreşte nimeni! Noi facem şi doage pentru păstratul coniacului, cum se cere mai nou pe piaţă. Butoaiele pentru acest tip de băutură se fac doar din lemn de stejar, în crustă de arsură de trei până la şapte milimetri. La vinul sec, de exemplu, cu cât arsura este mai adâncă, cu atât dă vechime licorii. Pentru vinurile demiseci sau demidulci spre dulce folosim crustă de arsură cât mai subţire, pentru a-i conferi băuturii un uşor iz amar“, aflăm de la tânărul dogar.
butoaie

Butoaie ce ţin un secol

Calitatea butoaielor este dată, înainte de toate, de lemnul folosit şi de metoda de execuţie. Astfel, un vas fabricat corespunzător poate avea o durată de viaţă de până la 100 de ani. Deşi de-a lungul timpului familia Drăghincea a avut contracte de colaborare cu diverse crame de vin din Franţa, în momentul de faţă principalii clienţi sunt localnicii din satele învecinate comunei Constantin Daicoviciu.

Şi chiar dacă nu duce lipsa comenzilor, băiatul recunoaşte că vânzările au fost afectate de „chinezăriile“ care au invadat piaţa românească: „Majoritatea cumpărătorilor sunt din zonă. Oameni care au pruni în ogradă sau viţă de vie. Avem clienţi, însă aceştia sunt tot mai puţini de la un an la altul. Ştiţi şi dumneavoastră ce vremuri trăim. Oamenii se descurcă greu. Au bani puţini şi de aceea se orientează spre butoaiele din plastic care sunt mai ieftine decât ale noastre. Însă, după ce pun ţuica în ele, iar ea prinde gust, tot la noi se întorc. Abia după ce greşeşte, omul realizează că pentru un lucru de calitate trebuie să plătească mai mult. Iar dacă este executat şi conservat corespunzător, un astfel de butoi poate fi folosit de două sau trei generaţii. Produsele noastre sunt mai scumpe, pentru că şi materia primă ne costă mult“.

Petru ne-a mai mărturisit că deşi nu întotdeauna această îndeletnicire îi aduce şi satisfacţiile materiale dorite, nu ar renunţa la ea pentru una mai bine plătită. „Sunt mândru că fac parte dintr-o familie cu tradiţie în dogărit, şi nu aş renunţa la acest meşteşug pentru tâmplărie, care e mai bine plătită şi mai căutată. Fac şi tâmplărie dar, vedeţi dumneavoastră, nu orice tâmplar care îşi doreşte să devină dogar şi reuşeşte acest lucru. Eu, în schimb, le pot face pe amândouă“, a concluzionat tânărul din localitatea Peştere. Familia Drăghincea poate fi găsită în fiecare joi, în piaţa agroalimentară din municipiul Caransebeş.



Comentarii 0

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase
Mai multe stiri din categoria CAON Stirile judetului Caras-Severin
Sapte zile de creatie la Raul Alb
CARAŞ-SEVERIN - În cadrul atelierelor, participanţii au fost îndrumaţi de profesorii Ecaterina Tudor, Tomi Radcu [...] mai multe »
Monumentul lui Iulian Vitalis Cojocariu a fost amplasat
REȘIȚA - Cine a trecut în aceste zile pe la Casa de Cultură a Sindicatelor Reșița, a observat că în fața [...] mai multe »
Incendiu la Ramna
RAMNA - Trei echipaje de pompieri militari de la Detașamentul de Pompieri Reșița și Serviciul Voluntar pentru [...] mai multe »
Popa se va da cu schiurile prin Paradis
REȘIȚA - Primarul Reșiței spune că a reușit să învingă un deceniu de birocrație, urmând să pună pe roate, [...] mai multe »
Daca ei se intorc, ce vor face?
CARAŞ-SEVERIN - Peste 10 mii de cărășeni au plecat din județ peste hotare între anii 2012- 2015. O arată datele [...] mai multe »
Accident grav intre o ambulanță si un autoturism. Raed Arafat, mesaj pentru victime
CARANSEBEȘ - Două persoane şi-au pierdut viața iar alte două au fost rănite în urma unui accident rutier produs [...] mai multe »
15 minute cu mine
REȘIȚA - După o săptămână de muncă am simţit nevoia să mă opresc brusc şi să respir adânc. Am oprit [...] mai multe »
Suntem in coada epidemiei de rujeola
CARAŞ-SEVERIN - Directorul DSP Caraş-Severin le recomandă cărăşenilor să nu mai ia în seamă „zvonurile de pe [...] mai multe »
La Caransebes, mai multi suporteri decat la Resita
CARAŞ-SEVERIN - Aceasta a fost concluzia subprefectului judeţului Caraş-Severin cu privire la raportul de activitate [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CAON.ro

Autentificati-va pe CAON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CAON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou