JCS: Având în vedere că aţi plecat din România în urmă cu 27 de ani, cititorii ar dori să vă cunoască, succint, cariera sportivă. Din câte ştiu aţi practicat boxul.
Câra: Cu mare plăcere. M-am născut la Berzovia, în Caraş-Severin. Am plecat din România în 1983, în S.U.A. Trăiesc la New York de aproape 30 de ani. Am început să practic boxul la Metalul Bocşa. Într-un an am câştigat şi o ediţie a „Memorialului Petre Pop“, de la Reşiţa, la categoria 79 kg. Apoi, la Arad am obţinut un alt loc întâi. A urmat stagiul militar, la Timişoara. Am revenit la Reşiţa, unde am continuat cu prof. Aurel Gherghina, cu maestrul Vasile Bala. Până am plecat din ţară.
JCS: De ce aţi ales Statele Unite ale Americii?
Câra: Forţat de împrejurări. Am sperat într-o viaţă mai bună, libertate. Pe care eu nu le-am avut.
JCS: Unde aţi continuat să practicaţi boxul.
Câra: Am mers pe linia boxului. Am susţinut patru meciuri de box, la amatori. Am câştigat o competiţie apreciată în New York. M-am antrenat în sala cea mai renumită din oraş, unde am avut ocazia să-i cunosc pe celebrii Muhammad Ali, Holyfield şi Mike Tyson. După ce am terminat cu boxul amator, mi-am încercat norocul în boxul profesionist, la solicitarea unui fost pugilist, campion mondial, devenit antrenor. Fiind tânăr, având doar 24 de ani, tentaţia a fost mare. Banii au fost acolo. Şi, am încercat. Am susţinut un meci, de patru reprize, pe care l-am pierdut la puncte. Şi, asta a fost totul. Însă, în aceeaşi sală, era wrestling-ul. Ce se vede şi în România de ceva timp. Era o şcoală, practic. Am urmat-o şi eu, timp de un an de zile. Am învăţat lupte, cum să vorbeşti în ring, cum să cazi sau să sari… După care am prins un contract care s-a derulat pe parcursul a şase ani. Am fost singurul român, pe atunci, care am activat în luptele wrestling. A fost un episod din viaţă.
JCS: Ce faceţi, în prezent?
Câra: După ce m-am retras, mi-am înfiinţat o companie în care continui cu wrestling-ul, unde am contracte cu practicanţi ai acestui sport. Cu gândul să aduc şi în România câteva show-uri.
JCS: De fapt, aţi anticipat următoarea întrebare. Când se va întâmpla?
Câra: Eu mi-am propus în 2011. De ce? Pentru că este nevoie de o campanie publicitară serioasă. În România se urmăreşte wrestling-ul, dar nu are încă priza din celelalte ţări din Europa şi din lume.
JCS: Vă referiţi şi la rentabilitate.
Câra: Sigur. Eu sunt român, şi vreau să fac ceva pentru Banat. Însă cheltuielile sunt foarte mari. Aşa că, pentru a-mi onora contractele cu luptătorii sunt nevoit să organizez mai multe gale, în diverse oraşe. Şi, după cum am spus, în baza unui program publicitar foarte bine pus la punct.
JCS: Până atunci, am aflat că vreţi să organizaţi o gală de box la Berzovia, localitatea dumneavoastră natală.
Câra: Într-adevăr, aşa este. Eu, la Berzovia am deschis şi o afacere. Fiind legat de acele locuri. Şi, mi-am zis că ar fi bine dacă a-şi organiza şi o gală de box, pentru sportivii din Banat. Era programată pentru 11 septembrie a.c., dar, din motive organizatorice, independente de voinţa mea, sunt nevoit să o amân cu aproape o lună de zile. Este vorba, în principal, de locaţie. Din păcate, s-ar putea să fiu nevoit să găsesc un alt spaţiu. Rămâne să am mai multe runde de consultări. Dacă nu se va putea acolo, va trebui să mă orientez spre alt loc. Mă voi consulta şi cu prietenii de la Clubul Sportiv Municipal Reşiţa, unde există o puternică secţie de box. Francisc Vaştag este un simbol al boxului românesc şi mondial, recunoscut şi în Statele Unite ale Americii. Iar eu sunt mândru că am avut onoarea să-l fi cunoscut. Este o mare personalitate sportivă.
Marius Moraru
