Şase decenii, atât împlineşte anul acesta Hidroconstrucţia, prezentă în Caraş-Severin prin Sucursala Bistra Poiana Mărului, una din cele 11 sucursale ale Hidroconstrucţia Bucureşti (înfiinţată în 1982).

Sucursala cărăşeană numără în momentul de faţă 650 de angajaţi, fiind structurată pe o secţie de producţie industrială şi de transport şi pe patru şantiere (Reşiţa, Caransebeş, Rusca şi Feneş). Povestea societăţii începe în 1950, când a fost înfiinţată Întreprinderea de Construcţii „Centrala Hidroelectrică V.I. Lenin - Bicaz“, astăzi „Hidroconstrucţia“.

Principalul obiectiv al sucursalei de la înfiinţarea ei a fost amenajarea hidroenergetică Bistra Poiana Mărului - Ruieni - Poiana Ruscă, reprezentând o schemă de lucrări la bazine hidrografice care ocupă o suprafaţă totală de 686 kmp.

Complexitatea amenajărilor hidroenergetice a impus abordarea întregii game de lucrări de construcţii, pornind de la cele cu specific hidroenergetic până la cele civile, industriale, drumuri şi poduri, alimentări cu apă şi canalizări. Potrivit directorului sucursalei, ing. Ilie Ban, un muncitor în construcţii dă de lucru cel puţin altor patru persoane, care se ocupă de utilaje, de piesele de schimb, de combustibil, din industria alimentară, etc.

Cei mai buni ani ai sucursalei din municipiul de pe Timiş şi Sebeş au fost 1985-1986, când, în doar şase săptămâni, s-a reuşit săparea unui şanţ prin care muncitori de la Braşov au montat o conductă de gaz de la Reşiţa la Anina, 1991, când oamenii au putut vedea cum „cresc“ apele la Măru, şi 2006, când s-a întâmplat acelaşi lucru la Barajul de la Rusca Teregova.

„Anul trecut am străpuns cel mai lung tunel din România, de 7 km, între Valea Mare şi Marga, pentru captarea apelor, aport la Poiana Mărului, aducţiuni secundare, a precizat directorul. Sucursala noastră a fost întotdeauna în primele cinci, fiind de multe ori şi pe locul I. Suntem cel mai mare constructor din Caraş-Severin şi am fost aşa dintotdeauna de când am venit în judeţ. Anul trecut am avut o cifră de afaceri de 120 de milioane de lei vechi, estimând una de 100 de milioane pentru 2010“. Legat de calitatea lucrărilor, ing. Ilie Ban mai spune că întotdeauna i-a sfătuit pe angajaţi ca, indiferent de ce anume au de executat, să îşi închipuie că lucrează pentru ei, ceea ce-i poate determina să aibă un cu totul alt comportament faţă de adevăraţii beneficiari.

Chiar dacă după 1989 statul şi-a diminuat investiţiile în hidroenergie, la nivel naţional societatea a câştigat peste 600 de licitaţii, contractând şi realizând lucrări în 435 de localităţi din 39 de judeţe. „Aşteptăm vremuri mai bune, în care lumea să înţeleagă importanţa acestui domeniu, a mai spus Ban. La ora actuală, în judeţ, doar 50% din potenţialul hidroenergetic este exploatat“...

Cam ce au însemnat cei 60 de ani de Hidroconstrucţia? Locuinţe, sedii de vamă, de bănci şi pentru birouri, hale industriale, drumuri naţionale şi locale noi sau reabilitate, poduri noi şi reabilitate peste Dunăre, peste autostrada Bucureşti-Piteşti, peste căi ferate, peste râuri, aducţiuni de apă brută, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, alimentări cu apă potabilă şi canalizări, lucrări de management al deşeurilor, de protecţie contra inundaţiilor şi multe altele.

Antoniu Mocanu