„Caz şocant în Bistriţa. Un copil de patru ani, aflat în îngrijirea unui asistent maternal, a murit în chinuri groaznice. Băiatul a fost ars cu ţigara, avea o ureche tăiată şi organele genitale ciopârţite cu foarfeca“.

Aceasta a fost ştirea pe care a pus ieri accent toată presa din România. Degeaba. Nu se mai poate face nimic. În schimb, mai putem face ceva pentru copiii care pot cădea victime violenţelor şi nepăsării celor care îi cresc. Ar trebui ca cei de la Direcţiile pentru Protecţia Copilului să se intereseze mai mult de soarta lor. Ar trebui controlaţi psihic cei cărora li se încredinţează o viaţă. În cazul micuţului ucis la Bistriţa, primii sancţionaţi ar trebui să fie cei care trebuiau să supravegheze acel copil.

Şi în Caraş-Severin există asistenţi maternali. Cât de des sunt verificaţi ei şi cum se fac aceste controale? Nu ne-am confruntat cu asemenea situaţii dar trebuie să le evităm. Ar trebui să nu mai fim atât de pasivi când trecem pe lângă tragediile unor copii.

Şi dacă tot nu sunteţi convinşi că trebuie să ne pese, închideţi ochii şi simţiţi chinurile micuţului când a fost ars cu ţigara...

Nina Curiţa