REŞIŢA – Deşi funcţionează de câţiva ani buni la două treimi din capacitaea prevăzută pentru resursa umană, calitatea actului medical pentru pacienţii internaţi în Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa nu a avut de suferit. O veste bună vine acum, deoarece un număr semnificativ de posturi a fost scos la concurs, lucru care este considerat de managerul instituţiei, dr. Dumitru Secăşan, un prim pas.
Resursa umană a unui prestator de servicii medicale de nivel judeţean reprezintă o variabilă care, de multe ori, reprezintă partea principală a ecuaţiei din sistemul sanitar. Or, mai multe acte normative şi un exod al cadrelor medicale către alte ţări au dus Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa la o situaţie ingrată, cu toate că plecarea resursei umane nu s-a resimţit foarte pregnant în județ. De aceea, unitatea spitalicească a scos la concurs 80 de posturi.
„E vorba de toate palierele şi, chiar dacă această cifră nu acoperă necesarul, măcar putem umple golurile cele mai mari. De fapt, spitalul are prevăzută în organigramă cifra de 1.484 de membri ai personalului şi funcţionăm acum cu 970. Am scos la concurs ce ni s-a aprobat pentru a putea funcţiona un pic mai bine decât până acum. Dar faptul că am funcţionat cu mai puţini oameni nu înseamnă că am făcut rabat la calitatea actului medical. Au fost eforturi şi chiar sacrificii, pentru că a fost dificil să organizăm gărzile atunci când un medic, o asistentă sau o infirmieră a plecat în concediu. Sperăm ca cele 80 de posturi să fie un prim pas spre normalitate“, ne-a declarat dr. Dumitru Secăşan, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa.
Cât despre atractivitatea judeţului pentru medici, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au arătat în repetate rânduri că aceasta este destul de scăzută şi că ţine de reprezentanţii comunităţilor locale să se remedieze problema.
Vestea bună a venit cu mai bine de un an în urmă, când numărul medicilor rezidenţi aflaţi pe diferite specializări în judeţul nostru a crescut şi, mai mult decât atât, au dat peste cap „topul“ specializărilor deficitare la capitolul resurse umane.
Flavius Rotariu