CARAŞ-SEVERIN – Sunt de părere ecologiştii de la GEC Nera, vizavi de umectarea iazului Boşneag extindere cu instalaţii de stropire folosite în irigarea culturilor agricole.
Aşa cum Jurnal de Caraş-Severin vă informa în ediţiile anterioare, de curând, au demarat lucrările de ecologizare a iazului Boşneag extindere. Soluţia tehnică găsită de Ministerul Mediului şi Ministerul Economiei a fost acceptată şi de Comisia Europeană și constă în realizarea unei instalații de stropire care să umecteze suprafața iazului de decantare, astfel încât particulele fine de praf să nu mai fie luate de vânt și să polueze localitățile din Clisura Dunării. Deşi, iniţial, termenul pentru finalizarea lucrării era luna august 2018, oficialii români au reuşit să obţină o amânare de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, până la sfârşitul anului.
Ecologiştii de la GEC Nera, care militează de 12 ani pentru ca poluarea în zonă să fie stopată definitiv, sunt de părere că soluţia găsită de oficialii români nu are legătură cu realitatea. „Oficialii afirmă corect că este vorba de o soluţie provizorie pentru conformare la decizia CJUE, de aceea considerăm că soluţia tehnică este una mai degrabă pompieristică şi improvizată, care nu are legătură cu realitatea din teren şi prin care se cheltuiesc aproximativ 1,7 milioane de euro de la bugetul stat. La sfârşitul lucrării destinate umectării iazului este foarte posibil să nu se producă schimbările aşteptate în ce priveşte stoparea poluării deoarece costurile de umectare pe 120 ha sunt foarte mari, iar bani nu vor exista exact când începe furtuna de praf. Pe de altă parte aceşti bani, cel mai probabil, vor fi administraţi de lichidatorul judiciar al societăţii Moldomin care în trecut a mai «lichidat» fonduri destinate aceluiaşi scop, fără niciun efect asupra poluării. Nu trebuie neglijat şi riscul ca instalaţia de umectare să fie furată de pe iaz aşa cum s-a întâmplat în trecut şi cu conductele de descărcare în acelaşi iaz a apelor industriale provenite de la uzina de preparare a cuprului a societăţii“, menţionează Doina Mărgineanu, purtătorul de cuvânt al GEC Nera.
De asemenea, ecologiştii mai consideră că este necesar ca această consolidare vegetativă a iazului să înceapă imediat după punerea în funcţiune a instalaţiei de umectare, cheia problemei constând în „introducerea în apa de stropire a unei combinaţii de substanţe fertilizante, a unui agregant pentru praf si a unor substanţe neutralizante pentru rezidurile de Cu, Zn şi S din deşeul depozitat pe iaz, toate acestea în cantităţi care să nu blocheze duzele aspersoarelor“.