REŞIŢA – Cauzele care au dus la scăderea impunerii prin mişcări de profil sunt multiple, acceptate de lideri.
În prezent, gradul de sindicalizare, atât în judeţ cât şi în ţară, se orientează în jurul ponderii de 30% din forţa de muncă angajată. Or, acesta este şi rezultatul faptului că, la nivel naţional, numărul contractelor individuale de muncă a scăzut. Blocul Naţional Sindical, filiala Caraş-Severin, are în jur de 1.600 de membri, care activează în Poştă, Sănătate, domeniul bancar, Cultură, producere şi transport de energie electrică. Preşedintele filialei, Nicolae Drăgan, susţine că, deşi există voci care spun că sindicatele nu mai au obiectul muncii, lucrurile nu stau chiar aşa.
„Sindicatele sunt încă o forţă, pentru că, de exemplu, în cazul unor mişcări sindicale de amploare, la care nu am vrea să recurgem, am închide porturi (pentru că sunt membri ai noştri care activează acolo), metroul din Bucureşti, am putea să recurgem la proteste în energia electrică. Dar, modul de dialog social, negocierile între sindicate şi patronate, precum şi protocolul încheiat cu actuala guvernare, lasă de dorit. Se simte, într-adevăr, o modificare de esenţă, dar este bivalentă. Tot mai puţini sindicalişti acceptă participarea la proteste, fie din teama pierderii locului de muncă, fie din blazare. De aceea ducem o campanie pentru o lege a dialogului social ce să le readucă muncitorilor demnitatea şi să elimine posibilitatea angajatorilor de a-i concedia fără prea multe comentarii, iar noul Cod al Muncii pe care sperăm să-l promovăm cât mai curând ar putea s-o facă aşa cum trebuie”, a amintit Drăgan.
La ordinul miilor de membri are în componenţă şi filiala judeţeană a CNSLR – Frăţia, aceştia activând în domeniul construcţiilor de maşini, Sănătate, administraţie publică şi transporturi. „Sindicatele sunt încă o forţă, dar această forţă trebuie folosită doar în interesul angajaţilor. Într-adevăr, există schimbări în ceea ce priveşte modul în care suntem priviţi, dar asta nu înseamnă că nu avem obiectul muncii”, a precizat preşedintele filialei cărăşene, Jivomir Tovladiaţ.
Ca şi grad de sindicalizare în judeţ, Cartel Alfa are un număr impresionant de membri – 14.600. Ca domenii de activitate, aceştia muncesc în administraţia publică, învăţământ (universitar şi preuniversitar), industrie, agricultură, finanţe şi sănătate publică. O mare parte dintre cei afiliaţi la Cartel Alfa, circa 40%, muncesc în mediul privat. „Mişcarea sindicală se modifică, dar se şi dezvoltă, într-un fel sau altul, poate şi sub influenţa indicaţiilor FMI. Este necesar un cadru legislativ ce să reglementeze relaţiile de muncă. E normal ca sindicatele să nu mai fie cea au fost, pentru că şi mişcarea sindicală şi-a modificat particularităţile. Este adevărat faptul că numărul contractelor individuale de muncă a scăzut, dar au crescut şi cele pe perioadă determinată, de la 6 la 12%. În aceste condiţii, angajaţii se gândesc de două ori înainte să se afilieze sau să participe la eventuale mişcări de protest”, a precizat preşedintele Cartel Afla Caraş-Severin, Marian Apostol.
Încă există poziţii ale membrilor de sindicat care mai cred că acestea nu mai au putere minimalizând rolul acestora la organismul „ce oferă pungi de Crăciun”. Or, odată cu sistarea acestui obicei, simplul membru de sindicat înţelege mai greu rolul cotizaţiei anuale pe care o plăteşte.
Flavius Rotariu