REŞIŢA – Pentru câteva sute de bogaţi ai zonei de vest, Fiscul regional va avea o structură care să impună calcularea şi plata dărilor către stat.
În pofida sărăciei generalizate şi a prelungitei crize economice, există printre noi şi oameni cu… buzunare speciale. Ei, bine, tocmai pentru ei, la nivel naţional, s-a stabilit că fiecare Fisc regional trebuie să-şi creeze o nouă structură care să funcţioneze expres pentru această categorie de buzunare.
La nivel naţional, inspectorii fiscali au identificat aproximativ 4.800 de persoane fizice cu risc fiscal mai mare de un milion de lei, adică oameni care au valori atât de mari încât doar dările către fisc depăşesc milionul de lei. În rândul acestora intră şi circa 320 de persoane fizice din zona de vest a ţării (cuprinzând judeţele Caraş-Severin, Timiş, Arad şi Hunedoara), dintre care 50 sunt din judeţul nostru. „Au fost identificate, cu ocazia analizelor de risc, mai multe persoane cu risc fiscal, iar numărul de persoane identificate cu risc poate creşte pe măsura dezvoltării sistemelor de analiză“, ne informează Ioan Dragomir, directorul general al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timişoara.
Noua structură – Serviciul Regional de Verificări Fiscale Timișoara – va funcţiona la nivelul Fiscului regional, începând din 1 februarie, şi va avea un şef de serviciu şi opt inspectori. Există deja un plan de conformare fiscală specializat pentru cetăţenii cu averi mari, dar acestora li se adaugă acum şi celelalte persoane fizice cu avere afişată semnificativă, cuprinzând imobile, autoturisme de lux, creanţe din creditări acordate companiilor sau altor persoane fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din ţară sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate etc.
Printre cei care vor fi luaţi în vizor de noua structură se numără patronii bogaţi ai firmelor sărace, situaţie întâlnită în special în domeniile produselor accizabile, în construcţii, comerţ cu produse agro-alimentare, exploatarea materialului lemnos, comerţul cu amănuntul etc.
Nu vor scăpa nici persoanele fizice care nu figurează cu venituri declarate la Fisc sau care declară sume foarte mici, deşi de fapt realizează venituri ilegale, din sfera ilicitului penal sa contravenţional, din activităţi economice nedeclarate, din fraudă, trafic ilegal, cămătărie, corupţie, şantaj etc.
Pe listă sunt şi artiştii, sportivii şi persoanele care activează în domeniul divertismentului, care îşi exploatează financiar drepturile de imagine sau alte drepturi necorporale (caz în care sumelor de bani obţinute li se pierde repede şi uşor urma, chiar dacă sunt obţinute din activităţi desfăşurate permanent). Nici fenomenul „muncii la gri“ nu este dat uitării, în această categorie intrând salariaţii care primesc sume mari fără a fi înregistrate sau fiscalizate în totalitate.