REŞIŢA – Cinci nume mari ai locului au primit titlul de „Senior al Culturii Caraş-Severinene“.În cadrul manifestării culturale „Reşiţa în zece dimensiuni“, ajunsă în acest an la a XXX-a ediţie, Ministerul Culturii, prin Direcţia Judeţeană de Cultură şi Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, a acordat, marţi după-amiaza, cinci titluri de „Senior al Culturii Caraş-Severinene“. Distincţiile au fost conferite folcloristului şi solistului vocal, Ştefan Isac, doctorului şi scriitorului Mircea Meilă, doctorului şi filosofului Octavian Apahideanu, pictorului de artă naivă, dr. Mihai Vintilă, şi istoricului şi scriitorului, col. (r.) Liviu Groza.
Horaţiu Vornica, directorul Casei de Cultură din Reşiţa, declara în deschiderea festivităţii că este firesc şi necesar „să dăm cinstea cuvenită unor oameni care au trăit o viaţă pentru cultura din acest colţ de ţară“.
Laudatio pentru Ştefan Isac a fost rostit de ziaristul Adrian Crânganul. Gazetarul mărturisea că, aşa cum folcloristul plângea de emoţie la lansarea propriei cărţi-document „Pe urmele «Doinei Banatului» şi ale slujitorilor ei“, a ajuns acum să se bucure de lacrimile lui Ştefan Isac, „un interpret nelipsit de la spectacolele pe care eu le-am văzut la Caransebeş, membru activ al Corului Catedral «Gheorghe Dobreanu» din Caransebeş, omul care a cântat alături de nume mari ale scenei româneşti, şi care a reuşit să adune nenumărate diplome şi distincţii“.
Despre doctorul Mircea Meilă au vorbit dr. Ioan Luca şi criticul şi editorul Gheorghe Jurma. Dacă primul a vorbit despre impresionanta carieră, profesionalismul şi modestia cardiologului Mircea Meilă, omul care „nu a luat niciodată arginţi de la bolnavi“, Jurma a vorbit despre preocuparea acestuia pentru literatură. „Dr. Mircea Meilă a scris şase cărţi: «Nera», «Caraş», «Timiş şi Bârzava», «Cerna», «Bega» şi «Dunărea», toate aceste titluri făcând parte din colecţia «Drumul Apelor», apărută la Editura Tim. O colecţie impresionantă, o enciclopedie uluitoare a acestui spaţiu al Banatului“, a subliniat Jurma.
Scriitorul Titus Crisciu a rostit laudatio pentru dr. Octavian Apahideanu, despre care declara că este unul din prietenii pe care-i simte mereu aproape: „Deşi profesiile noastre au fost total diferite, preocupările pentru lectură şi cultură au fost aceleaşi. În ceea ce mă priveşte, îl percep ca pe un spirit enciclopedist, cu o nestăvilită sete de cunoaştere izvorâtă însăşi din substanţa celor anterior asimilate. Este uimitor faptul că, pe măsură ce ţi se destăinuie, te uimeşte orizontul larg al cunoştinţelor sale care acoperă domenii din cele mai diverse“.
Despre începutul şi ascensiunea carierei în pictura naivă a artistului Mihai Vintilă a vorbit criticul Adrian Stepan, care mărturisea că pictorul a fost influenţat încă din copilărie de frumos. „Avea şi mână. Mai cu grifălul pe tăbliţă, mai cu un cărbune pe perete, a furat şi din măiestria unui mare pictor, Petrică Lazăr, reuşind, de-a lungul anilor, să realizeze peste 1.500 de lucrări şi să participe la peste 280 de expoziţii, atât în ţară, cât şi în străinătate“.
Pictorul Mihai Vintilă nu a ţinut doar penelul în mână, ci şi peniţa, scriind şapte cărţi despre pictura naivă şi una despre activitatea sa de medic veterinar. Totodată, acesta este şi preşedintele Fundaţiei „Vintilă Artplana“.
Ultimul, dar nu cel din urmă, care a fost distins cu titlul de „Senior al Culturii Caraş-Severinene“ a fost istoricului şi scriitorului, col. (r.) Liviu Groza, despre care a spus câteva cuvinte istoricul Gheorghe Rancu.
„Când vorbim despre Liviu Groza, avem în faţă o întreagă istorie, şi chiar dacă domnia sa a îmbrăţişat cariera militară, întâlnirea pe care a avut-o cu academicianul Constantin Daicoviciu i-a schimbat radical opţiunea şi devine astfel un pasionat al istoriei. Cărţile dumnealui au fost întotdeauna bine documentate, bine orientate şi în teren, şi ca tactică şi ca strategie militară, lucru care nu ne face decât să trăim acele momente în care înaintaşii noştri au participat la ele“.
Roxana Bălan Nafiru