REŞIŢA – Şansele căii ferate Anina – Oraviţa au fost discutate la nivelul Consiliului Judeţean cu reprezentanţii Comisiei Europene.
După ce, la sfârşitul anului trecut, o delegaţie cărăşeană mandatată de Consiliul Judeţean a fost prezentă la Parlamentul european pentru a prezenta situaţia Semmering-ului, săptămâna trecută, o delegaţie a Comisiei Europene s-a aflat în Caraş-Severin pentru a discuta cu preşedintele CJ, cu primarii oraşelor Anina şi Oraviţa, cu reprezentanţii CFR şi cu alţi factori implicaţi în reabilitarea căii ferate şi introducerea ei în circuitul turistic şi economic.
„Proprietarul acestei căi ferate este statul român, compania naţională de căi ferate – partea de infrastructură. Proprietarul vagoanelor şi al locomotivei este Compania Naţională de Căi Ferate – Călători. Consiliul Judeţean nu are niciun fel de proprietate pe această cale ferată, însă face multe foarte multe demersuri pentru reabilitarea ei. Acest lucru nu este chiar aşa de simplu. În acest moment, nu există pericolul ca această cale ferată să fie închisă. Nu mai există acea legislaţie, care spune că după ce este scoasă la concesionare de trei ori, calea ferată se închide“, a precizat preşedintele CJ, Sorin Frunzăverde. Totuşi, costurile anuale de întreţinere şi funcţionare ale acestei căi ferate sunt de circa 700.000 de euro, sumă suportată de către CFR. Potrivit lui Frunzăverde, încă din anul 1965 nu au mai fost făcute reparaţii capitale la această cale ferată.
Soluţiile pe care calea ferată le-ar putea avea sunt legate strâns de fonduri europene, dar şi de includerea ei în patrimonii ce i-ar putea conferi alt statut. „Ce vrem, de fapt? Pe de o parte, să o declarăm patrimoniu UNESCO sau ca parte a patrimoniului cultural industrial european, ceea ce îi va conferi un alt statut. Şi încercăm să obţinem o finanţare directă de la Comisia Europeană pentru reabilitarea ei. Există o paletă largă de finanţări de acest gen, direct de la Comisia Europeană, iar noi acest lucru îl vrem. Căile Ferate încep un studiu, ca să aflăm exact cât ne costă reabilitarea liniei propriu-zise. Vom încerca, pe baza acestui studiu, să obţinem finanţarea de la Bruxelles. Finanţarea va veni, însă, pe Căile Ferate Române, care vor rămâne proprietarul acestei infrastructuri, respectiv a părţii de vagoane – locomotivă, ceea ce ţine de Compania Naţională Căi Ferate – Călători. Aceasta este o parte a proiectului. Cealaltă parte este de a obţine, la nivelul Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi probabil în asociere cu Primăriile Anina şi Oraviţa, fonduri pentru un program de promovare turistică a acestei căi ferate. Demersurile se vor face în paralel, şi cel pentru obţinerea finanţării de reabilitare a căii ferate şi pentru partea de promovare turistică“, a adăugat preşedintele CJ. Marian Apostol şi Nicolae Vlădulescu, membrii fondatori ai Asociaţiei Pro Banatul de Munte au fost şi iniţiatorii mişcării de reabilitare a Semmering-ului.
„Reprezentantul Comisiei Europene ne asigura că Semmering-ul bănățean întrunește cel puțin trei din cele zece criterii necesare pentru introducerea în patrimoniul UNESCO. Mai rămâne varianta de a încheia o asociere a semmering-urilor existente în Europa în momentul de față pentru ca toate împreună să facă înscrierea în patrimoniul cultural-industrial european. Astfel de parteneriate pot accesa maximum patru milioane de euro, or nouă ne-ar trebui o mare parte din acești bani“, a precizat Marian Apostol, membru al Asociației Pro Banatul de Munte.