REŞIŢA – Afirmaţia a fost reiterată de preşedintele CJ, Sorin Frunzăverde, în şedinţa extraordinară de vineri.
Pe lângă rectificarea bugetului judeţului şi alocarea unor fonduri, pe ordinea de zi a şedinţei s-a regăsit şi un raport făcut de Nicolae Dumitru Vlădulescu şi Marian Apostol – membri ai delegaţiei mandatate de forul judeţean la Parlamentul European pentru a susţine cauza căii ferate Anina–Oraviţa.
„Am început demersurile pe lângă Comisia Europeană, şi oficial, printr-o scrisoare, în legătură cu posibilitatea finanţării căii ferate Oraviţa–Anina care nu se închide. În realitate, ea nu a fost într-un pericol de a fi închisă, dar care etalează o vârstă impunătoare şi are nevoie de reparaţii din foarte multe puncte de vedere. În primul rând pentru că ea a fost construită la începutul anilor 1870. Vom încerca, împreună cu CFR-ul, cu reprezentanţii Regionalei Timişoara, în special, să găsim o formă de parteneriat, în aşa fel încât să accesăm aceste fonduri europene – pe de o parte de la Parlamentul European, iar pe de altă parte de la Comisia Europeană care este titularul, din punct de vedere al finanţărilor de acest gen“, a precizat Sorin Frunzăverde.
Nevoia unui asemenea parteneriat este legată de faptul că CFR rămâne proprietarul căii ferate, dar fondurile pot veni pe autorităţile locale, în special pe Consiliul Judeţean. Cei doi membri ai delegaţiei au arătat faptul că, timp de două zile, la invitaţia europarlamentarului Mircea Diaconu, au participat la sesiuni de informare pentru accesarea de fonduri europene pentru patrimoniul cultural.
„Ni s-a transmis ideea că ar trebui să intrăm într-un parteneriat pentru o rută în ţările în care funcţionează un asemenea semmering: Germania (unde sunt două), Cehia, Austria, Italia şi România. O astfel de rută ar fi interesantă din pentru Comisia de cultură de la Bruxelles. Un alt avantaj ar fi că reabilitarea acestui obiectiv de patrimoniu ar duce la o dezvoltare ulterioară a zonei. Cei care accesează astfel de fonduri nu o pot face singuri, ci trebuie să existe minimum trei ţări partenere. Prin astfel de programe europene, finanţarea merge până la 60%, restul trebuind să fie cofinanţare“, a explicat Marian Apostol în plenul Consilului Judeţean.