PĂLTINIŞ – Potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, o singură şedinţă eşuată desparte administraţia locală de eşec.
Pentru întrunirile ordinară şi extraordinară convocate până acum, edilii comunei nu au ajuns la un consens în aşa fel încât şedinţele să fie legal constituite, fie din pricina lipsei cvorumului de la început, fie pentru că unii consilieri au părăsit şedinţa. Ca atare, se poate spune că, de la alegerile locale, Consiliul Local Păltiniş nu a funcţionat. „Din punctul meu de vedere, atât la Păltiniş cât şi la oricare alt consiliu local care nu poate să lucreze, există prevederi legale care oferă soluţii. Există riscul dizolvării acestuia. Există două tipuri de dizolvare a consiliului local prevăzute de lege – de drept sau prin referendum. Primul tip intervine în cazurile în care consiliul nu se poate întruni timp de două luni consecutiv, deşi a fost convocat legal; nu a adoptat nicio hotărâre timp de trei şedinţe consecutive; sau numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa cu supleanţi. Mai exact, la Păltiniş, joia trecută a fost o şedinţă convocată legal şi Consiliul Local nu a putut funcţiona, şi asta înseamnă că a fost tras primul glonţ“, ne-a declarat subprefectul Sebastian Purec.
Convocarea şedinţelor ordinare poate fi făcută de către primar, iar a celor extraordinare, şi de o treime dintre consilieri. De asemenea, condiţiile de informare trebuie să fie îndeplinite, în aşa fel încât şedinţa să fie convocată legal. Mai mult, o şedinţă este legală cât timp este prezent secretarul primăriei. „Există riscul de dizolvare în cazul în care tocmai secretarul – care nu a participat a şedinţa trecută – va sesiza condiţiile amintite unui judecător, iar instanţa va lua o hotărâre. Dacă vom lua notă de o asemenea hotărâre din partea instanţei, vom emite ordinul care se impune, de dizolvare. Asta ar impune organizarea de alegeri. Dar, aşa cum spuneam, consilierii mai au o şansă“, a explicat subprefectul Purec.
Potrivit legii, în cazul primarului, în afară de cazurile ce ţin de sfera penală, mandatul poate înceta, înainte de termen, în imposibilitatea exercitării funcţiei în caz de boală gravă certificată timp de şase luni calendaristice consecutive, dacă nu îşi exercită mandatul nejustificat timp de 45 de zile sau în urma unui referendum. „Referendumul poate dizolva atât consiliul local cât şi revoca mandatul primarului. În cazul în care cetăţenii consideră că cei aleşi nu le mai reprezintă interesele, 25% dintre locuitorii cu drept de vot dintr-o localitate pot solicita Instituţiei Prefectului organizarea unui referendum, în baza unui motiv. Pentru dizolvare sau revocare trebuie să voteze 50% plus unul dintre locuitorii cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral“, a arătat reprezentantul Guvernului în teritoriu. Or, temeiul legal poate fi considerat ipocrit, în ideea în care şi primari ai oraşelor au fost aleşi cu câteva mii de voturi, iar pentru revocare trebuie ca peste jumătate dintre alegători să se pronunţe. O situaţie ironică s-ar putea ivi la Fârliug, la organizarea de alegeri pentru funcția de primar al comunei, unde dosarul primarului ales şi revocat prin ordin de prefect – Ioan Borduz – ar putea fi, din nou, validat de instanţă…