REŞIŢA – Administraţia reşiţeană caută să scape de datoriile pentru apă, canalizare şi cârpeli de drumuri, având astfel calea deschisă spre alte credite, pentru alte obiective investiţionale necesare.
În urmă cu doi ani gradul de îndatorare al urbei era de 28% şi se estima o creştere a acestuia la 30% în 2017, iar aceste proiecţii făcute de administrativul local au fost mai sumbre decât realitatea. Pentru că Reşiţa are astăzi un grad de îndatorare de 26 de procente şi se speră scăderea acestuia în continuare, până la un nivel minim.
Demersurile depuse de municipalitatea reşiţeană pentru reducerea nivelului datoriilor au culminat zilele trecute cu o vizită a primarului Reşiţei la Bucureşti. „În cursul zilei de vineri, am avut două întâlniri, una la Raiffeisen, cealaltă la Banca Comercială Română, în care am prezentat situaţia creditelor la aceste două bănci, spune Ioan Popa. Şi în urma prezentării situaţiei creditelor şi a solicitării noastre de a se veni în condiţii de finanţare rezonabile pentru 2016, am obţinut de la ambele bănci promisiunea ca în următoarele două săptămâni să se analizeze dosarele noastre. Pe creditul de la Raiffeisen avem 60 de milioane de lei, circa 15 milioane de euro, iar pe cel de la BCR avem undeva la 8,8 milioane de lei, aproape două milioane de euro. Cumulat, cele două credite înseamnă undeva la 17 milioane de euro, şi noi sperăm ca oferta pe care o vom primi să ne ducă la o coborâre semnificativă a dobânzilor. În acelaşi timp am abordat şi administraţia financiară de la Reşiţa, din dorinţa de a obţine un sprijin în cazul în care se vor face rectificări bugetare pozitive – şi avem informaţii că sunt rectificări bugetare pozitive pe final de an –, astfel încât să ne acoperim din arierate, să putem face totuşi o licitaţie publică de refinanţare pe toate creditele pe care le avem. Eu am aşteptări de a coborî sarcina de creditare a oraşului cam cu 3,5 milioane de euro pe următorii ani. Acest lucru nu este doar o economie de bani! Ceea ce aştept eu este şi ca gradul de îndatorare a oraşului să scadă, pentru că în condiţiile în care se refinanţează creditele, scade şi gradul de îndatorare, ceea ce ne va permite ca în următorii ani să putem să finanţăm, prin alte credite, investiţii de care oraşul are nevoie“.