CARAŞ-SEVERIN – În faţa deficitului de medici, autorităţile locale se văd nevoite să se descurce cum pot.
La Gârnic de pildă, nu există medic de familie. Există doar o persoană calificată să asigure mici intervenţii de genul aplicării unui pansament, efectuării unei injecţii etc. Acest tip de asistenţă medicală se desfăşoară la domiciliul pacienţilor, pe cheltuiala Primăriei, în baza unui contract încheiat cu Dioceza Caritas din Timişoara. Când au însă nevoie de medic, oamenii se deplasează fie la Reşiţa, fie la Moldova Nouă. Aşa se întâmplă şi în cazul urgenţelor, situaţii când însuşi primarul s-a văzut nevoit să îndeplinească rolul de şofer de ambulanţă pentru cei care n-au avut cu ce să se deplaseze.
Situaţia este cunoscută la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). „În urma demersurilor noastre, CJAS ne-a trimis o adresă cum că putem încheia un contract cu această instituţie, în baza căruia să angajăm personal medical care urmează să fie plătit de CJAS. Conform acelei adrese, putem angaja asistenţi medicali dar nu scrie că am putea angaja un medic. Cu alte cuvinte, de unde medic şi de unde fonduri, căci nu ştim care este procedura în asemenea situaţii”, declară primarul Nicolae Tismănariu, care consideră că soluţia repartizării unui medic la Gârnic poate veni din partea autorităţilor de la nivel de judeţ.
Soluţiile de durată ar trebui să vină de la Ministerul Sănătăţii
În urmă cu trei ani, opt comune din Valea Almăjului puneau bazele Asociaţiei „Sănătate pentru Almăj”. Fiecare contribuie lunar cu 2.000 de lei pentru bunul mers al fostului spital din Bozovici. Constituit acum ca secţie a Spitalului Judeţean, unitatea medicală dispune de un medic pediatru, doi medici internişti şi câţiva asistenţi medicali. „Primăria Bozovici acoperă costurile pentru utilităţi şi tot ce ţine de funcţionare. Asociaţia susţine partea medicală. E nevoie de această unitate medicală deoarece în Valea Almăjului trăiesc 15.000 de oameni la care se adaugă turiştii, iar accidente se pot întâmpla oricând”, declară primarul Adrian Stoicu. Acesta vede ca binevenită ideea înfiinţării la Bozovici a unei Unităţi de Primire Urgenţe, unde gărzile ar putea funcţiona cu medici detaşaţi din alte părţi. În opinia sa, soluţia trebuie să vină de la Ministerul Sănătăţii. „În mediul rural, ministerul ar putea trimite rezidenţii sau ar putea face ce cred dânşii că ar fi bine. În ce ne priveşte, noi am pus la dispoziţia medicilor diverse facilităţi iar asociaţia ar putea plăti o indemnizaţie în plus faţă de salariu, pentru ca medicii să fie motivaţi să rămână”, mai spune primarul din Bozovici.
Probleme şi pe Clisură
Situaţia e grea şi la Moldova Nouă, până de curând existând riscul ca spitalul din oraş să fie închis. Secţia de Chirurgie dispune de doi medici, iar Internele şi Ginecologia de câte unul. Cel mai tare „durea” secţia de Pediatrie, unde nu exista medic. Primăria Moldova Nouă a solicitat sprijin de la Bozovici. „Dl. primar de la Bozovici a fost foare receptiv. Au fost discuţii cu doamna doctor pediatru de acolo ca să vină la spitalul din Moldova Nouă. Nu s-a întâmplat acest lucru, însă am reuşit să aducem medic din judeţul Timiş. Dânsa, pentru că este vorba de o doamnă, a acceptat să vină în condiţiile actuale, în care singura facilitate pe care i-o oferim este o locuinţă în incinta spitalului. Însă în şedinţa de consiliu local de luna aceasta vom dezbate problema acordării de facilităţi pentru medici în limitele legii”, declară Adrian Torma, primarul din Moldova Nouă.
În opinia sa, este aberant ca activitatea şi funcţionarea spitalelor să fie gestionate de primării, iar Ministerul Sănătăţii să se implice atât de puţin în problema furnizării de medici. „Ar fi de dorit să existe un cadru prin care, printr-o salarizare corespunzătoare, să nu mai plece din ţară tinerii pe care şcoala îi pregăteşte pentru a fi medici. Sincer, cred că, de la ministru în jos, toţi ar trebui să-şi dea demisia”, sunt cuvintele prin care primarul Torma îşi arată indignarea.