ORAVIŢA – Așa sună invitaţia pe care o face primarul Oraviţei, nemulţumit de starea drumurilor care leagă urbea de restul lumii civilizate, dar şi de spargerile pentru apă şi canalizare care au răvăşit oraşul.
Rând pe rând, administraţiile oraşelor cărăşene s-au declarat copleşite de calitatea îndoielnică a lucrărilor executate de cei care au încheiat contracte cu AquaCaraş pentru lucrări la reţelele de apă şi canalizare, dar mai ales de străzile rămase sparte, de blocajele produse în zonele afectate şi de nemulţumirile oamenilor.
La Reşiţa se vorbea despre amenzi şi decenii de investiţii în refacerea străzilor de către Primărie. Plângerile vizând calitatea lucrărilor au curs cu nemiluita şi la Caransebeş. Amenzi s-au dat şi la Bocşa, unde Primăria n-a mai dat permise de spargere nici acolo unde ar fi fost necesare, în viziunea operatorului de apă. A venit şi rândul oraşului Oraviţa, al cărui primar, Costel Dumitru Ursu, ne-a vorbit fără ascunzişuri despre lucrările proaste, despre străzile sparte de constructor, despre faptul că în urma muncitorilor a rămas dezastrul. „N-au tasat pământul ca lumea, iar unde au asfaltat, s-a lăsat drumul. Îşi bat joc de oameni! Ar trebui să preluăm noi, să avem regie pentru aceste servicii“, a completat edilul, explicând că, dacă ar putea, nu ar sta pe gânduri să înlocuiască operatorul judeţean de apă cu altul.
Oamenii din oraş se plâng de străzi sparte de mai multe ori: o dată pentru apă, altă dată pentru canalizare, apoi pentru hidranţi, iar ulterior pentru racorduri. Însă totul derulat cu încetinitorul, mai mult în pauză, peisajul fiind condimentat cu întreruperi de apă, cu limitarea accesului pe anumite străzi, cu noroiul, gropile şi disconfortul aferente.
„I-am asigurat pe oameni că nu voi semna niciun proces-verbal de recepţie până când nu vor fi de acord mai întâi locuitorii, pentru că mai bine decât ei nu ştie nimeni cum arată strada sau cum s-au făcut lucrările. Au fost făcute nişte procese-verbale, pe unele le-am refuzat, pentru că oamenii au fost nemulţumiţi. Aşteptăm remedierea problemelor. Chiar dacă am fost ameninţaţi cu procese, nu voi semna“, a promis primarul. Acesta i-a descris, atât pe asistentul tehnic, cât şi pe constructor, ca fiind foarte slabi.
Vizavi de reţeaua de drumuri naţionale, dacă despre DN 57 B – care în joncţiune cu DN 58 asigură accesul orăviţenilor spre capitala judeţului – se poate spune că este practicabil, nu acelaşi lucru se poate spune despre DN 57, care leagă Oraviţa, într-o parte, de Moraviţa, din Timiş, iar în cealaltă de Orşova, din Mehedinţi. Şeful administrativului orăviţean s-a mai plâns şi de starea deplorabilă în care se află această arteră care deschide calea spre restul lumii civilizate: „Ne simţim marginalizaţi şi suntem foarte nemulţumiţi! Sper ca într-o bună zi să vină vreun ministru să-şi rupă roţile!“.
Până la urmă, bogata istorie a locului, multele săli muzee, apa termală, turismul şi investiţiile care înfloresc sau sunt pe cale să înmugurească în zonă ar fi suficient de multe motive pentru cineva de acolo de sus care să nu dea uitării, în izolare, capitala cărăşeană a culturii.