Situaţia colectării deşeurilor devine una tot mai… murdară în Caraş-Severin. Deşi mai sunt doar trei săptămâni până ce haldinele de la Bocşa, Oţelu Roşu şi Anina, autorităţile par a fi în pană de idei. Totuşi, Tiberiu Pădurean, directorul executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Intercom Deşeuri, a prezentat în faţa membrilor Colegiului Prefectural o strategie pe termen scurt: „Ecosal SRL, unde acţionar unic e ADI Intercom Deşeuri, se va ocupa de ceea ce înseamnă compactare, balotare şi depozitare temporară a deşeurilor pentru centrul şi nordul judeţului pe locaţia depozitului neconform al Reşiţei. În plus, lucrăm la proiecte ce au ca scop valorificarea deşeurilor“.
„Noi la Caransebeş lucrăm acum pe profit, 35% din încasări le dăm pe transportul până la Oţelu Roşu. Dacă vom fi nevoiţi să aducem deşeurile la Reşiţa, cheltuielile s-ar tripla. De aceea solicităm APM Caraş-Severin, la fel cum s-a făcut la Lugoj, o dispensă de câteva luni să mai putem depune la haldina municipiului nostru, pentru ca altfel ne veţi pune pe butuci, iar întreg judeţul va deveni un munte de gunoaie“, a spus Mihai Paica, şeful Seviciului de Salubrizare Transal Urbis Caransebeş.
În replică, Ilie Chincea, directorul APM, a spus că „sunt probleme majore dar trebuie să ne descurcăm şi nu vom dispune nici o prelungire pentru haldinele neconforme“. Astfel, dacă în 2009 s-a sistat depozitarea deşeurilor menajere pentru Reşiţa, Caransebeş şi Băile Herculane, în data de 16 iulie 2011 se va pune lacăt pe haldinele din Bocşa, Oţelu Roşu şi Anina. Ceea ce înseamă că vor rămâne deschise doar deponeele din Moldova Nouă şi Oraviţa, unde însă va fi absolut imposibil să colecteze deşeurile din întregul judeţ.
În plus, primăriile rurale nu-şi vor permite sub nici o formă să semneze contracte cu firmele de salubrizare, care vor cere sume imense pentru a plimba gunoiul prin tot Caraş-Severin. Aşadar, unii au planuri, alţii, cum ar fi A.D.I. Intercom Deşeuri, au strategii. Numai că toate se lovesc de lipsa de bani cauzată, în această situaţie, de faptul că primăriile din judeţ nu-şi plătesc contribuţiile. De exemplu, dacă încă sunt restanţe pe anul 2009, gradul de colectare pentru 2010 este de 38%, iar pentru primele şase luni din acest an de 2%. Motive pentru care primarii nu plătesc ar fi multe.
„Cele mai mari datorii le au administraţiile locale din mediul urban. La polul opus stau patru primării cu plata la zi. Este vorba despre Ciuchici, Mehadica, Răcăşdia şi Caraşova. Pentru a rezolva această situaţie, am decis să luăm legătura cu Direcţia de Finanţe Publice pentru a reţine aceste restanţe din sumele defalcate pe TVA ale fiecărei primării în parte“, a spus Tiberiu Pădurean, director executiv al ADI Intercom Deşeuri.
Referitor la aceste debite, prefectul Octavian Ţunea a declarat: „Conducerea MAI ne-a solicitat o situaţie cu toate datoriile administraţiilor locale. Poate că în momentul în care se va face rectificarea bugetară vom reuşi să rezolvăm şi această situaţie“.
Anca Preda