Reactualizat la:

Romeo Dunca: De ce si-au batut joc de mine?

Romeo Dunca: De ce si-au batut joc de mine?
REŞIŢA – Asta se întreabă omul de afaceri Romeo Dunca după cinci ani de muncă la proiectul schiabil din Munţii Ţarcu. După şedinţa de lucru, ce a avut loc nu demult la Agenţia de Mediu, în cadrul căreia a fost dezbătut proiectul schiabil de pe Nedeia, al cărui beneficiar este omul de afaceri Romeo Dunca, am promis că vom reveni cu multe detalii din spatele acestei staţiuni pe care acesta ni le-a mărturisit după acea şedinţă.

 (4 comentarii)

Rectifica

După cum Jurnal CS a mai scris, Asociaţia Altitudine, custodele sitului Natura 2000, a dat aviz nefavorabil proiectului, motivul principal fiind acela că impactul negativ asupra mediului este major. Ce înseamnă acel impact? Nu ştie nimeni, cei de la Altitudine susţinând că acest lucru trebuie să îl ştie Dunca. Mai mult, la şedinţa de la Agenţia de Mediu, consultantul custodelui parcului spunea că în Munţii Ţarcu, exact pe unde ar trece pârtiile lui Romeo Dunca, ar exista un nucleu de sălbăticie.

 

Visul meu nu e motivat de câştiguri“

L-am întrebat pe omul de afaceri de ce îşi doreşte atât de mult această staţiune de schi şi cum reuşeşte să continue, în ciuda piedicilor de care s-a lovit din momentul încolţirii ideii acestui proiect până în prezent.

Ideea de a face această staţiune nu pleacă de la a câştiga bani. Nu acesta a fost argumentul care a fost la originea acestui vis. Ci tocmai faptul şi convingerea mea că acesta e singurul mod prin care această zonă, care, într-adevăr, aşa cum multă lume deja ştie, e una dintre ultimele redute de sălbăticie, să poată rămâne aşa. În jurul acestor munţi există atâtea comunităţi aflate de când lumea acolo, iar aceşti oameni au nevoi. Cel mai bine ar fi să zicem că nu există oameni şi că nimeni n-o să mai facă ceva, iar natura va rămâne sălbatică. Însă zona aceasta este atât de frumoasă încât este doar o chestiune de timp până ce oamenii o vor descoperi, şi atunci pornirea normală a acestora este de a trăi pe seama a ceea ce au lângă ei. Lucru care s-a văzut pentru că acum 20-30 de ani zona asta arăta complet altfel. S-a schimbat de când cu interesele economice şi faptul că oamenii se pot deplasa altfel decât o făceau înainte, când mergeai să iei lemne de foc şi trăgeai cu calul, iar productivitatea acestui mod rudimentar de a exploata nu dădea nici o şansă omului să distrugă mai mult decât putea să repare natura. În momentul în care au venit TAF-urile, jeep-urile cu care toată lumea poate să meargă, puştile cu lunetă, cu repetiţie, în acel moment totul se accelerează, se multiplică de zeci de ori, iar urmele distrugerii şi impactul negativ pe care omul poate să-l aibă în această zonă este exponenţial mai mare. Lucrul acesta l-am văzut în ultimii 15 ani cu ochii mei. Am văzut schimbările datorate tehnologiei. Au început oamenii să vină cu maşinile, cu motociclete, cu ATV-urile, au început să taie, să exploateze mult; sunt nevoi foarte mari, trebuie mobilă, fabrica de la Sebeş consumă foarte mult. Există presiune economică asupra resurselor, iar materia primă este foarte greu de protejat. Impactul şi presiunea asupra acestor ultime zone de sălbăticie este din ce în ce mai mare. Ţinând cont de factorul politic, indiferent de cine va veni la putere sau de cine a fost, pădurea a fost o sursă de bani directă pentru cei care făceau regulile. Copacii sunt tăiaţi sub ochii mai mult sau mai puţin îngăduitori ai celor care trebuiau să îi păzească. Pentru că dacă aceste exploatări se fac raţional, după lege, nu afectează prea mult. Dar foamea de materie lemnoasă face ca multă lume să uite, sau oamenii care ar trebui să păzească să tolereze. În această scurtă perioadă desfăşurată în faţa ochilor mei, am văzut cum arăta atunci şi cum este acum“.

 

Să dăm o şansă turistică zonei“

Din punctul meu de vedere, singura cale pentru a putea proteja ceva este, în primul rând, să îi dai o valoare economică, pentru ca oamenii beneficiari din zonă să poată trăi din ceva. Dacă le dai şansa să trăiască din turism (care sigur că are şi el o parte agresivă asupra mediului, dar luăm cel mai mic rău dintre toate cele posibile), facem astfel încât să putem construi o sursă bănească ce să se reverse în primul rând asupra locului respectiv. Primele efecte vor fi imediate, iar aceşti oameni se vor transforma în principalii interesaţi să protejeze zona. De ce? Pentru că acolo vor avea de lucru, vor avea pensiuni şi vor avea clienţi, care vor avea plăcerea să se plimbe pe râu sau la prins păstrăvi, iar atunci îi vor deranja camioanele cu lemn care trec. Deja e o chestie imediată şi firească. Deja dorim să protejăm frumosul, care ne asigură traiul; nu unul bogat, pentru că nu va fi nimeni care să se îmbogăţească la pensiuni, sau cei care vor vinde ouă şi brânză, pentru că acolo, dacă vor fi 5.000 de oameni care să mănânce, va exista şansa ca gospodăriile din jur să furnizeze ceva, la nişte costuri mai bune decât dacă omul le-ar vinde la un supermarket. Toate astea ar dinamiza zona, ar aduce o parte din banii încasaţi, care s-ar redistribui către cei din zonă, şi prin asta oamenii de acolo ar fi interesaţi ca lucrul care produce să fie protejat. Dacă mai există capre negre, s-ar duce lumea cu rucsacul să le vadă. Dacă nu faci lucrul ăsta, nimeni nu va şti când vor trece cei cu jeep-urile care noaptea, la lumina farurilor, braconează. Lucrul ăsta se întâmplă nu o dată; eu acolo stau, în zonă, şi văd lumini noaptea şi aud focuri de armă. Deci pericolul de a nu face nimic datorită presiunii economice şi a fiecărui om care poate este mult mai mare decât de a gestiona această dezvoltare şi a face o zonă de profit, care să asigure un trai decent al celor care vor trăi din exploatarea turistică. Atunci Romsilva va trebui să respecte legea şi nu ar mai jefui pădurile“.

 

În sit s-au dat şi avize favorabile

Şi pentru că la Agenţia de Mediu omul de afaceri a prezentat dovezi că pentru alte proiecte ce se vor derula în aria protejată de Altitudine s-au dat şi avize favorabile, l-am rugat pe Dunca să ne dea mai multe detalii despre acest fapt. „Eu nu reuşesc să înţeleg impotenţa acestor custozi ai parcului, pentru că, din punctul meu de vedere, e o impotenţă, iar ea se probează concret. Adică au venit de doi ani, aveau obligaţia să facă un studiu, un plan de management, regulamentul. Ei au creat o stare conflictuală, tensionată, încât nimeni nu-i mai vrea. Păi cum o să-i poţi tu să-i convingi că ei, cei de la Altitudine, sunt cei care trebuie să-ţi facă regulile? Până nu există stabilitate, o regulă clară, acceptată de toate comunităţile, n-o să poţi face reguli împotriva dorinţelor primăriilor din zonă. Nu poţi să judeci totul ţinând cont numai de idealul tău, trebuie să ţii cont şi de idealurile şi de nevoile altora. Dacă îi iei să-i descoşi pe cei care constituie această asociaţie, o să vezi că cel puţin despre cei care ies în faţă – pentru că nu zic că n-au oameni de valoare, or fi având -, sunt multe de spus. Eu cel puţin pot spune multe despre soţii Topai, Doru Domuţa şi alţii, iar aici vorbesc de oamenii cu care mă întâlnesc. La şedinţele de lucru de la mediu au venit de trei ori alte persoane, care după aceea au dispărut, deci nu există o stabilitate. Sunt oameni care nu ştim de ce au dat avize pentru un investitor, iar pentru altul nu. Avize care s-au dat fără consultarea consiliului ştiinţific în acelaşi areal. Deci pe de-o parte spui că nu se dă nici un fel de autorizaţie, iar pe cealaltă parte se dă. La Muntele Mic Super Ski s-a dat aviz. În acelaşi sit. Atunci trebuia să fie gata planul de management, dar ei nu-l au. Cum au hotărât asta? Ori nu dai la nimeni până nu clarifici, ori dai la toată lumea indiferent, unde cere. Ori îţi faci regulamentul şi spui aici da, aici nu. Mie mi-au dat aviz nefavorabil în ultima zi din prelungirea termenului pe care eu l-am dat. După ce mi-au cerut să aduc absolut tot“.

 

De ce şi-au bătut joc de mine“?

Acum un an, administraţia parcului spunea că nu se vor da avize în Ţarcu atâta vreme cât au un cuvânt de spus. Pentru instalaţiile de pe Muntele Mic le-au dat. Aici, pe Nedeia, nu vor da cât timp sunt ei. Atunci de ce m-au mai chemat, de ce mi-au mai cerut lucrări şi studii pe care am plătit sute de mii de euro, pe care le-am făcut complet, respectând procedura? În loc să ne punem la masă pentru a căuta situaţiile constructive, noi avem acum convocare la conciliere directă. Le-am trimis-o, pretindem 11 milioane de euro – 2,5 ce am cheltuit eu, că între timp am mai cheltuit, şi încă 9 milioane, veniturile pe care trebuia să le încaseze Primăria Zăvoi din dezvoltarea turistică. Aceasta este conotaţia economică de care ei nu ţin cont şi nu pot să facă planul de management şi regulamentul fără acceptul primăriei. Şi atunci cum intră într-un conflict cu comunităţile din zonă şi vor să facă reguli pe care toţi ceilalţi oameni să le respecte? Atunci cum putem spune că acest custode analizează lucid realitatea, când realitatea este că de doi ani ei nu au reuşit să facă ceea ce aveau de fapt în fişa postului? În schimb, au generat conflicte şi au provocat nemulţumirea tuturor localităţilor pe care trebuiau să le aibă ca şi parteneri, dând cu piciorul în şansa lor de a fi finanţaţi de către Primăria Zăvoi şi Dunca. Pentru că avem obligaţia ca 8% din ceea ce facem aici să redistribuim celor care vor gestiona zona, să le dăm elemente financiare cu care să poată face treaba asta. Plus că ne-am obligat şi să le facem o construcţie din care să poată să supravegheze ca obiectivul lor să fie realizabil şi astfel, împreună, să putem să-i oprim pe cei care acum profită de tot talmeş-balmeşul ăsta şi-şi văd de treabă mai departe, taie pe Bistra Mărului la ras pădurile, în parcul lor, fără ca ei să ia vreo măsură şi braconează, vânează, se plimbă peste tot. Deci aceasta este incompetenţa custodelui de a analiza. Dacă ştiau de la început că nu vor să îmi dea avizul, de ce mi-au mai cerut atâtea acte? De ce şi-au bătut joc de mine? Unul de la asociaţie ne-a spus în faţă: Dunca, dacă noi o să-ţi dăm avizul şi dacă o să faci construcţiile astea, le faci cu firma X. I-am zis: «Măi nesimţitule, de acum îmi ceri asta, de acum îmi direcţionezi numele constructorului?» M-am certat cu el şi de atunci e împotriva mea. Nici n-am terminat proiectul şi tu deja îmi indici cu cine să fac lucrările de construcţie“!

 

Primăriile din jur vor proiectul

Toate primăriile din zonă au semnat o adresă prin care se cere Agenţiei de Mediu „ca atunci când veţi analiza eliberarea avizului de mediu pentru PUZ domeniul schiabil Nedeia, să ţineţi cont că noi, comunităţile din zonă aflate la poalele acestor munţi, suntem deosebit de interesate ca acest proiect să se realizeze. E de o importanţă majoră pentru comunităţile locale. Acest proiect va genera noi locuri de muncă în zonă, venituri importante la bugetele locale, bunăstarea locuitorilor, realizate din turism, cel mai ecologic mod de creştere a nivelului de trai“.

Romeo Dunca susţine că „de acest proiect nu ţine cont nimeni, dar dăm avize la MHC-uri (microcentrale hidroelectrice), care sunt în inima rezervaţiei, dăm aviz pentru centralele electrice care iau 75% din debitul râurilor pentru care turiştii vin acum. Pentru acestea se dau avize… Nu sunt împotriva energiei, dar n-au cântărit bine. Au dat aviz şi la Muntele Mic Super Ski. De ce? Rezultatul este că stăm de aproape cinci ani de zile, am făcut ce mi s-a cerut, m-am luptat cu toţi. Şi unde am ajuns? La un aviz nefavorabil, dat de Altitudine. În 17 august sunt invitaţi la concilierea directă, iar eu sunt dispus să mă duc cu ea până la Haga să demonstrez că nu au dreptate. Vreau să-mi analizeze dosarul cum l-au analizat şi la alţii, sau să ţină cont de soluţiile date de oamenii de specialitate. După ce am trimis asta, au început să mă sune din consiliu, că domnule Dunca, îmi pare rău, acolo facem aşa cum ni s-a sugerat, că atunci când ni s-a cerut răspunsul ni s-a spus că oricum nu e legal ceea ce face Dunca. Am întrebat pe cine m-a sunat dacă ştie că în parc s-au mai dat nişte avize, şi a zis că da şi că pe ei nu i-au întrebat. Păi cum nu v-au întrebat? Atunci a zis că el o să se sesizeze împotriva asociaţiei Altitudine. Se sesizează pentru că atunci când a fost vorba de Muntele Mic şi de MHC-uri nu a fost consultat consiliul ştiinţific.

 

 

Ce înseamnă proiectul?

În Poiana Mărului, PUZ-ul are 11.000 de locuri de cazare. Să zicem că în 10 ani vom ajunge cu proiectul ăsta, dacă se aproba. Pentru că asta pierdem – noi trebuie să discutăm ce avem, ce am putea să avem peste câţiva ani, şi ce o să avem dacă nu facem ceea ce trebuie; astea sunt cele trei direcţii posibile. Acum avem 600 de locuri de cazare, care funcţionează o lună şi jumătate. Ce am propus eu: 11.000 de locuri de cazare, nimic ce afectează ecologic, pentru că astea 600 actuale şi încă vreo 600 haotice vor avea impact mai mare şi vor face mai multă mizerie decât cele 11.000 făcute organizat. Nici una nu are staţie de epurare. Nu poţi să le faci dacă nu ai staţie de epurare, alimentare cu gaz, tot. Cele 600 de azi produc mai mult rău decât ar produce cele 11.000 organizate în mod legal. Nu se pot face 11.000 ilegal, eu de aia am făcut propunerile, PUZ-ul, urbanismul. Poiana Mărului este o staţiune de vară şi de iarnă. Avem sus 120 de zile pentru schi, şi avem 120 de zile care înseamnă toamnă, vară, în care omul vine, se duce cu telegondola, se uită la Retezat, de acolo coboară pe picioare, adică efectiv avem 240 de zile. Să spunem că din astea 240 de zile sunt numai 150, mai sunt sărbători, nu e lume, plouă etc. Înmulţit cu 10.000 de turişti care ar putea fi în zonă, să vedem ce aduc. Consumă 7 euro (drumul). Căci turistul vine cu autobuzul, cu trenul, că pune benzină, asta înseamnă o cheltuială pe care omul o face ca să ajungă aici. Dacă vii cu trenul, cumperi la CFR bilet. Dacă vii cu maşina, cumperi benzină. Deci, 7 euro drumul. După aia avem 20 de euro masa. Cumperi ouă, brânză, din comerţ, nu contează, sunt 20 de euro pe zi pe care îi laşi aici.

După aceea, între 30 şi 40 de euro, pentru că dacă facem staţiune serioasă, n-o să stăm cu 80 de lei pe zi, o să aducem oameni care merg acum în Austria şi plătesc 70-100 de euro pe zi. Proiectul aşa e făcut, să facem ceva de calitate, să vină oamenii cu bani mulţi. Punem 40 de euro cazare, 20 de euro telegondolă, 15 euro entertainment. Poate mă duc la restaurant, sau la piscină, sau la discotecă. Suma asta înmulţită cu, să spunem, 120 de zile, ar însemna 125 de milioane de euro pe an, care se revarsă aici, în zonă, din care jumătate sunt taxe şi impozite. Fie pentru angajatorul care îşi ia angajaţi şi le plăteşte impozitul pe salarii, accize, TVA. Deci 125 de milioane care intră în zonă, în judeţul Caraş-Severin. Cât aducea CSR-ul când producea? CSR-ul şi Oţelu Roşu la un loc nu au adus atât. Dacă nu facem proiectul, ce rămâne aici? Trei firme şi nişte băieţi şmecheri care pot să meargă pe Ţarcu cu jeep-ul să braconeze la lumina reflectorului. Şi 20 de pensiuni, unde vin nemţii, austriecii şi elveţienii să călărească păşunile montane“.

 

Într-o ediţie viitoare a Jurnal CS, o să vă spunem ce persoană politică importantă din PSD a cerut procente din proiectul lui Romeo Dunca, condiţionând astfel semnarea contractului de asociere între omul de afaceri și Consiliul Local Turnu Ruieni. Dunca a refuzat iar contractul nu s-a mai semnat pentru că a fost preferat un alt om de afaceri.



Comentarii 4

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor

Mai multe stiri din categoria CAON Stirile judetului Caras-Severin
Zece case, cadou pentru sarmani
CARANSEBEŞ - Pentru zece familii din municipiu aflate în pragul excluziunii sociale, 2015 poate aduce o rază de [...] mai multe »
Oieri cu diploma de economist
REŞIŢA - O tânără familie din Ramna duce mai departe moştenirea lăsată de părinţi: o turmă de oi ce numără [...] mai multe »
Nocturna bibliotecilor, in premiera la Resita
REŞIŢA - Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici“ a pregătit un amplu program pentru acţiunea organizată [...] mai multe »
Atentie la falsii muncitori de la gaz!
REŞIŢA - Nu doar deratizarea este un motiv de a păcăli cetăţenii creduli, ci şi verificările la gaz... mai multe »
Paduchii, o amintire neplacuta pentru romani
CARAŞ-SEVERIN - Conform unui studiu recent, realizat de compania de cercetare de piață IMAS Marketing & Polls la [...] mai multe »
Mai multe din categorie »
Ştiri mondene
INCREDIBIL! Mutu, într-o postură care te va lăsa cu gura deschisăINCREDIBIL! Mutu, într-o postur...
Cum Petrolul Ploieşti trece printr-un proces de “rebrănduire”, atacantul Adrian M...
Război între două televiziuni! Cine cu cine se luptă și cine a câștigat prima rundăRăzboi între două televiziuni! ...
Primul tur al ciocnirii televizate, aşteptată cu interes uriaş atât de oamenii di...
Luciu a primit o super-ofertă de la o televiziune!Luciu a primit o super-ofertă d...
După ani buni în care a eclipsat zeci de dive ale Capitalei şi a fost nelipsită d...

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CAON.ro

Autentificati-va pe CAON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CAON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou