REŞIŢA – Producătorii de lubeniţă din Dolj şi Mehedinţi susţin că pe administratorul SC Pieţe SRL nu-l interesează soarta lor. Furtuna care s-a abătut asupra municipiului în seara referendumului le-a distrus corturile producătorilor de lubeniţă, provocând mai multe pagube. Oamenii sunt revoltaţi că deşi plătesc taxe mari (60 de lei/zi pentru un spaţiu nelicitat şi 45 lei/zi pentru unul licitat, la care se adaugă o sumă lunară de 600 de lei pentru rezervarea locului), nu au nici măcar un acoperiş deasupra capului, pentru a se adăposti de vremea rea.
„Duminică seară trebuia să fi venit aici şi să fi văzut cum ne-a luat furtuna corturile pe sus. Se uitau oamenii care locuiesc în blocurile vecine, ca la circ la noi! Am fost uzi până la piele, şi tot nu am putut ţine piept vântului. Multe corturi au fost rupte. Credeţi că a venit cineva la noi până acum ( luni, ora 11.00 – n.r.) să ne întrebe ceva? O să vină acum, după prânz, să ne taxeze, că doar atât ştiu să facă!“, ne-a spus revoltat un doljean care vine cu marfă în Piaţa Agroalimentară Reşiţa Sud de ani de zile.
Dorm pe unde apucă
Munca producătorilor de lubeniţă începe încă din martie, când se pun răsadurile. Pepenii au nevoie de mult soare, dar şi de multă apă, astfel că recolta trebuie irigată din abundenţă. Pe toată perioada verii, oamenii stau departe de casă. O parte dintre ei păzesc cultura în câmp, alţii străbat ţara-n lung şi-n lat pentru a vinde marfa. Dorm pe unde apucă, în maşină ori sub cerul liber, într-un pat improvizat, însă, de teama hoţilor, nu-şi lasă niciodată marfa nesupravegheată. „Nu avem ce face, că nu ne permitem să ne plătim cameră la hotel. Cu spălatul este mai greu, căci duşurile din piaţă sunt degeaba, nu le putem folosi! Vara aceasta nu a curs un strop de apă la ele, degeaba am vrut şi noi să ne răcorim. Şi atunci când încercăm să ne spălăm la robinetele din toalete ni se face observaţie că nu avem voie“, spune o doljeancă.
Muncă multă, bani cât să treacă iarna
În 2012, multe din culturile de lubeniţă au fost calamitate datorită lipsei de precipitaţii şi a temperaturilor excesive. O parte din producători spun că au investit şi 5.000 de euro în culturile din acest an, iar pierderile sunt mari. Nici cererea nu mai este la fel de mare ca în anii trecuţi, poate şi pentru că reşiţenii încă aşteaptă ieftinirea kilogramului de lubeniţă (luni, kilogramul se vindea cu 1 – 1,5 lei n.r.). Totuşi, sezonul pepenilor din producţia autohtonă este abia la început, iar producătorii speră ca până la toamnă să facă suficienţi bani cât să treacă iarna.
Roxana Bălan Nafiru