REŞIŢA – Fenomenul (dez-)industrializării în Europa de Sud-Est a fost luat sub lupă de istorici din perspectivă comparativă.
Municipalitatea găzduieşte în premieră în aceste zile un important eveniment ştiinţific internaţional, la care participă ilustre personalităţi de la universităţi şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate. Este vorba de conferinţa cu tema „După coşmarul industrial: experienţe, amintiri şi aşteptări ale (dez-) industrializării în Europa de Sud-Est din perspectivă comparativă“. Lucrările au început joi dimineaţă în sala de conferinţe a Primăriei Reşiţa, care a susţinut financiar manifestarea, prezentările de referate şi comunicări fiind susţinute simultan în limbile română, germană şi engleză.
Despre importanţa evenimentului, prof.univ.dr. Rudolf Gräf a subliniat: „Conferinţa este importantă, pentru că fenomenul de industrializare a început şi la noi în sec. XVIII-XIX, de aceea se ţine la Reşiţa, urmat de fenomenul de dezindustrializare. Istoricii se ocupă de ceea ce se întâmplă în epoca postindustrială, epoca în care industria de tip vechi, cea din Europa Răsăriteană e economie de stat, economie planificată. Felul în care aceasta trece la o economie modernă, să zicem liberală, de piaţă, face deosebirea faţă de perioada anterioară. Perioadele de dezindustrializare au generat mari frământări, inclusiv la Reşiţa, mari nemulţumiri, multe efecte negative. Din partea istoricilor vine întrebarea, cum se depăşeşte acest moment şi ce urmează, o reindustrializare, o reorganizare a economiei pe alte principii şi care sunt forţele care generează această schimbare. Forţele sunt diferite, le trăim şi noi în România în fiecare zi, în momentul în care facem un pas înainte, doi înapoi sau doi înainte şi doi înapoi. Acesta este rolul conferinţei. Am ţinut-o la Reşiţa, pentru că, deşi iniţial am discutat să o ţinem la Cluj, cea mai bună locaţie unde avem industrie şi fostă industrie este acest oraş. Este admirabilă poziţia Primăriei, a primarului Ioan Popa, care a susţinut această conferinţă consistent, încă de la început, de aceea suntem foarte recunoscători“.
Referitor la modelele pe care Reşiţa le-ar putea urma, Gräf a făcut trimitere la modelele mari. „În general, tendinţa noastră de a reinventa roata este evidentă. Se pot prelua modelele, dar ele se pot adapta întotdeauna la condiţiile locale, pentru că avem forţă de muncă specializată într-un domeniu sau altul şi o cultură a muncii. Într-un fel este într-un loc, în altul e altfel, o bază materială care într-un loc este mai avansată tehnologic, în alt loc mai puţin, o şcoală diferită, o pregătire diferită a cadrelor, deci modelele se pot prelua, numai noi am fost maeştri în a renunţa la corpul tehnic extraordinar de bine pregătit din anii 1990, aceasta fiind o pierdere foarte mare“.
Ce se doreşte de la acest eveniment, ne-a spus prof.univ.dr. Ulf Brunnbauer, din Regensburg, directorul ştiinţific al Institutului de Cercetări pentru Estul şi Sud-Estul Europei: „Prin această conferinţă am vrut să cercetăm cum s-a petrecut în Europa de Sud-Est procesul de industrializare sub aspect istoric şi cum se reflectă această evoluţie istorică în contemporaneitate. Dorim să înţelegem cum s-au realizat şi s-au dezvoltat toate culturile industriale şi ce se întâmplă într-o societate în care acele industrii au decăzut după dispariţia socialismului. De asemenea, dorim să aducem în zilele noastre şi trecutul, considerând că doar dacă cunoaştem istoria în detaliu putem lua cele mai bune decizii pentru prezent şi viitor“.
Onorat că găzduieşte o asemenea reuniune ştiinţifică, edilul şef Ioan Popa a ascultat cu mare atenţie comunicările şi proiecţiile din cursul dimineţii, considerând că trebuie să învăţăm din transformările realizate de alţii, dar mai ales din greşelile lor: „Ne bucurăm să găzduim acest eveniment şi îi mulţumesc prof. Gräf pentru ideea ca acest lucru să se întâmple la Reşiţa. Avem oaspeţi din Germania, Grecia, Serbia, Italia, experţi în istorie, unii specializaţi în istorie industrială. Încerc să stau cu ei la lucrări, ascult cu atenţie prezentările pentru că putem trage nişte învăţăminte. S-a parcurs episodul Polonia şi s-ar putea ca, specific pentru noi, pentru Reşiţa, să învăţăm cum să facem aceste transformări, să nu repetăm greşelile altora“.
Managerul Muzeului Banatului Montan, Flavius Bozu, e convins că această conferinţă va avea un impact asupra mediului ştiinţific din Reşiţa: „Simpozionul vine în întâmpinarea a ceea ce se va întâmpla în următorii ani în municipiu. Muzeul este mai mult decât onorat să pună umărul la organizarea acestui eveniment şi avem încredere că va avea succes şi un impact asupra mediului ştiinţific, un mediu care, în ultimii ani, în Reşiţa, a avut de suferit din cauza lipsei acestui gen de manifestări. Tocmai în acest sens, în următorii ani vom încerca să organizăm şi noi astfel de evenimente la care oamenii de ştiinţă din ţară şi din judeţ să participe“.
Conferinţa se desfăşoară în perioada 12 – 13 iulie şi este organizată de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Institutul de Cercetări pentru Estul şi Sud-Estul Europei Regensburg din Germania, în colaborare cu Primăria Municipiului Reşiţa, Muzeul Banatului Montan şi Universitatea Eftimie Murgu.