REȘIȚA – Pentru că bugetul „vine întotdeauna mai târziu“, începutul de an se derulează cu teama de a nu fi angajate cheltuieli care să depăşească o anumită sumă.
Ca atare, atât pacienţii cât şi medicii resimt, în această perioadă, nesiguranţa începutului de an. Pe de altă parte, problemele generate de resursa umană nu sunt caracteristice acestei perioade, pentru că deciziile de schimbare a locului de muncă se iau în primăvară sau vară.
Cât despre zonele geografice ale judeţului, „umbroase“ în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii medicale sau infrastructură de gen, Caraş-Severinul are probleme devenite tradiţionale. „Vorbim de o aşezare disproporţionată a unităţilor sanitare cu paturi. Caransebeşul, spre exemplu, este un spital municipal de urgenţă, cu multe specialităţi medicale, prin arondarea clasică şi deservirea teritoriului are o foarte mare parte din zonă de acoperit, are multe urgenţe la drumul european. Asta în condiţiile în care în Băile Herculane nu avem decât Serviciul Judeţean de Ambulanţă şi nicio structură de altă natură, cum ar fi un centru de urgenţă, un centru medical, un spital. E o vulnerabilitate a judeţului pe această zonă. O alta ar fi zona Moldova Nouă, cu un spital în care s-a investit mult dar lipseşte resursa umană. E un teritoriu foarte greu şi foarte vast, vulnerabil în cazul în care devine izolat – Clisura Dunării. Acolo am şi avut cazul în care comunicarea spre Mehedinţi a fost întreruptă, pentru urgenţe, în zona Orşova. Zona Bozovici rămâne un punct slab pe harta sanitară cărăşeană pentru noi pentru că nu s-a reuşit reînfiinţarea spitalului. Am susţinut întotdeauna ideea benefică potrivit căreia acolo s-ar potrivi un spital de cronici cu câteva paturi pentru acuţi“, a explicat dr. Dragoş Luca, directorul Direcţiei județene de Sănătate Publică.