REȘIȚA – La sfârşitul săptămânii trecute, în judeţ au fost tot felul de spectacole şi evenimente, iar locurile frumoase vizitate de mii de oameni şi unităţile de cazare (îndeosebi pensiunile) au fost pline.
Ce frumos este Caraş-Severinul când este animat, când trăieşte, şi nu voi renunţa niciodată să spun că judeţul acesta este unul dintre puţinele din România care ar putea trăi din frumuseţea lui. Când văd atâtea maşini din alte judeţe parcate la Bigăr, în apropiere de Cheile Caraşului, sau mergând spre Cheile Nerei ori Văliug, mă simt bine. Avem ceea ce judeţele învecinate nu au: colţuri de natură minunate. Suntem priviţi ca un judeţ paria al Vestului, dar, în acelaşi timp, suntem oaza de linişte şi relaxare a multor timişoreni, arădeni sau hunedoreni. Vara aici, la noi, români şi străini se pot bucura de verdele curat din jurul apelor cristaline, de tot ce avem frumos şi pleacă cu amintiri frumoase. Sigur, şi iarna putem oferi concedii de neuitat, dar mai avem de lucru mult la a transforma anotimpul alb în atracţie turistică. Iar acest lucru mă încântă.
Ce mă deprimă este faptul că frumuseţea asta naturală nu este ajutată nici de mentalitate, nici de infrastructură, nici de autorităţi. Mentalitatea nu ne ajută pentru că suntem mereu puşi pe căpătuială, fuşăreală, agoniseală, servicii superficiale. Nu ştim nici să servim, adevărul e că nici nu mai avem prea mulţi oameni specializaţi în aşa ceva. La rândul lor, infrastructura şi drumurile proaste ne alungă şi turiştii. Oricine merge spre Cascada Mocerişului, Cheile Nerei, Buhui şi multe alte locuri nu va mai veni a doua oară din cauza drumurilor „bombardate“. Mai avem locuri ce par pustiite, gen Semenic, unde ne mai putem bucura doar de afine. Iar la renumita cascadă Bigăr cine mai vine încă o dată, oricât de lin şi de unic s-ar prelinge apa pe muşchi? La toate astea mai adăugăm şi faptul că noi nici nu avem măcar pliante sau alte chestii de promovare pentru multe dintre locurile astea atât de frumoase. Şi atunci despre ce promovare a judeţului vorbim?
Cât despre autorităţi, tot putem discuta. Putem lua fiecare partid politic din 1990 încoace, fiecare om care a condus, şi putem spune multe. Mai puţin că cineva s-a ocupat cu adevărat de acest judeţ. În campanii, felul principal servit electoratului vizează infrastructura. O să facem, dregem, vă uimim şi, mai ales, o să reparăm gropile. Promisiuni peste promisiuni. Apoi se mai face câte ceva, se mai cârpeşte câte un drum, se mai sapă o canalizare, după care urmează lăudatul. Şi, între o laudă şi o nouă promisiune, ne scărpinăm. Totul e aşa de simplu. Pentru că promisul, lăudatul şi scărpinatul sunt gratis…
FOTO: southcarolina1670.wordpress.com