Reactualizat la:

Poveştile „romantice“ din spatele Prefecturii

Poveştile „romantice“ din spatele Prefecturii
Scris de Nina Curița - REŞIŢA – Luna iulie a acestui an este strâns legată de împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea primei prefecturi în Caraş-Severin de după Revoluţie, ba chiar prima şi de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

 (2 comentarii)

Rectifica

Nu se mai găseşte în vreo arhivă din judeţ actul prin care s-a structurat Prefectura, deşi a fost căutat chiar de fostul secretar al judeţului, Ion Imbrescu. A fost găsită doar HG 870/22.07. 1990 prin care Vasile Barbu, fostul director al Camerei de Conturi, era numit la acea vreme subprefect.

Primul prefect al judeţului a fost Liviu Spătaru, Vasile Barbu şi Constantin Stoiacoviciu au fost subprefecţi, Cornelia Neamţu-secretar, iar membrii instituţiei au fost Vasile Mircea Zaberca, Mircea Ciobanu, Nicolae Ardeleanu, Gheorghe Blejan, Ioan Corneliu Seheuşan, Vasile Creţan şi Arnold Urseanu. Directori şi şefi de serviciu au fost Ion Imbrescu, Dorin Buda, Şerban Antonescu, Petre Roman, Valentin Cârstea, Gheorghe Macedolean şi Nicolae Doran. O instituţie cu un aparat de 120 de persoane avea o serie de atribuţii.

Printre acestea se număra întocmirea bugetului judeţului pe capitole şi localităţi, să-l distribuie şi să vegheze la cheltuirea banilor. Tranziţia economică, adică transformarea întreprinderilor socialiste în societăţi comerciale capitaliste, era un alt atribut al prefecturii, la fel ca şi întregirea patrimoniului judeţului cu o Carte Funciară dispărută în comunism. Noua instituţie trebuia să se ocupe şi de reforma agrară prin înapoierea pământului cetăţenilor şi desfiinţarea CAP-urilor, dar şi să salveze plantaţiile. S-a reuşit salvarea plantaţiilor de pomi de la Domaşnea, Bocşa sau Lăpuşnicu Mare dar s-au pierdut cele de la Brebu şi Ticvani.

Prefectul numea primarii, viceprimarii şi secretarii din judeţ, bătăile fizice pe aceste numiri de la Luncaviţa, Berzasca sau Cornea devenind celebre. Gestionarea situaţiilor de criză nu era deloc uşoară. Tânărul prefect de atunci, Liviu Spătaru, care avea doar 30 de ani, a fost sechestrat de două ori. O dată la Moldova Nouă cu minerii, iar o dată la Globu Craiovei, în căminul cultural.

Pe atunci se vehicula şi strigătura: „Unde e Spătaru să ne dea salarul?“. Liviu Spătaru şi-a dedicat jumătate din mandatul de prefect, alături de profesorul Ştefan Gârlaşu, demersurilor înfiinţării Universităţii Eftimie Murgu, obiectiv despre care fostul prefect spunea de câte ori avea ocazia că este cel mai bun lucru pe care l-a făcut în viaţă, după fiica sa. Visul i s-a împlinit în iulie 1992, când premierul Theodor Stolojan semna hotărârea de guvern prin care se înfiinţa instituţia.

Alte instituţii înfiinţate de prima prefectură din judeţ au fost Camera de Comerţ şi Industrie, Centrul Primăvara din Reşiţa, şcolile generale nr. 12 din Reşiţa, din Brebu şi din Bârza – Topleţ. S-au finalizat 1.200 de apartamente dintre care 600 numai în Reşiţa, s-au construit podurile peste Caraş (la Jitin), Timiş (la Bucoşniţa) şi Nera (la Zlatiţa). Tot atunci s-au dat terenurile pentru bisericile din Parcul Tricolorului din Reşiţa.

Liviu Spătaru obişnuia să numească instituţia care conducea judeţul imediat după Revoluţie drept „Prefectura Romantică“, principalul motiv fiind acela că nu se făcea politică la nivelul de acum. Fiind primul prefect al judeţului Caraş-Severin, am reuşit să aflăm cum vede acum vremurile de atunci. „În primul rând, mă simt sincer dator să le mulţumesc oamenilor care în «vidul legislativ» şi haosul social de atunci au avut curajul să vină alături de mine şi să luăm împreună taurul de coarne – deşi, de multe ori, i-am nimerit doar coada. Taurul era judeţul Caraş-Severin, «Prefectura Romantică» având misiunea istorică de a-i asigura conducerea economică şi administrativă până în 1992, la înfiinţarea consiliilor judeţene. De ce îi spun «Prefectura Romantică»? Pentru că atunci şi în politică încăpea o doză de romantism, chiar dacă astăzi «politica romantică» e o aşa de mare contradicţie în termeni încât pare similară cu a-l gâdila pe dracu cu o pană de colibri. …Ce aveam noi de făcut atunci e demn de un capitol din «Teoria catastrofelor». Însă, tot ce am făcut îmi întăreşte credinţa că miracolele mici izvorăsc din greşeli mici, iar miracolele mari din greşeli mari şi nu neaparat rare, dar aleatorii. Dincolo de realizări şi eşecuri, importanţi sunt oamenii, unii trecuţi dincolo. Încă o dată le mulţumesc…aşa ca un vânt care stinge lumânarea (de atunci), dar înteţeşte focul (de acum)…“, ne-a declarat primul prefect al judeţului Caraş-Severin, Liviu Spătaru.



Comentarii 2

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor
Mai multe stiri din categoria CAON Stirile judetului Caras-Severin
Politica firului de iarba da roade la Resita
REŞIŢA - La mijlocul mandatului de primar, şeful administrativului reşiţean atrage aprecieri pozitive din partea [...] mai multe »
In doua sate din comuna Iablanita se va turna asfalt
IABLANIŢA - Iar acest lucru se va întâmpla, cel mai probabil din primăvara anului viitor, proiectul privind [...] mai multe »
Primaria Resita a decernat premiile curateniei
REŞIŢA - În plină toamnă, municipalitatea de pe Bârzava răsplăteşte asociaţiile de proprietari care au fost [...] mai multe »
Rafuiala in trafic, trasa in dosar penal
CONSTANTIN DAICOVICIU - Şoferii a două autoturisme l-au şicanat în trafic pe al treilea, incidentul fiind presărat [...] mai multe »
Carasul nu e atins de criza nationala de citostatice
CARAŞ-SEVERIN - Asta datorită vigilenţei medicului şef al Secţiei de Oncologie, dr. Melania Bengulescu, care a [...] mai multe »
Accident mortal la Caransebes
CARANSEBEȘ - Un tânăr de 25 de ani a murit, după ce a pierdut controlul mașinii și s-a izbit violent de un copac, [...] mai multe »
Cu sau fara voia lor, carasenii continua sa munceasca la negru
REŞIŢA - Controalele inspectorilor de muncă scot la iveală faptul că angajatorii sfidează, cu bună ştiinţă, [...] mai multe »
Participare onorabila a sahistilor de la Muncitorul
REȘIȚA - Participarea echipei masculine de șah a Muncitorului Reșița la recentul Campionat Național pe echipe - [...] mai multe »
Dascalii caraseni au la dispozitie un auxiliar de geografie locala
REŞIŢA - Proaspăt ieşit de sub tiparul Editurii Sitech din Craiova, manualul, gândit şi redactat de prof. [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CAON.ro

Autentificati-va pe CAON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CAON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou