Reactualizat la:

Poveştile „romantice“ din spatele Prefecturii

Poveştile „romantice“ din spatele Prefecturii
Scris de Nina Curița - REŞIŢA – Luna iulie a acestui an este strâns legată de împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea primei prefecturi în Caraş-Severin de după Revoluţie, ba chiar prima şi de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

 (2 comentarii)

Rectifica

Nu se mai găseşte în vreo arhivă din judeţ actul prin care s-a structurat Prefectura, deşi a fost căutat chiar de fostul secretar al judeţului, Ion Imbrescu. A fost găsită doar HG 870/22.07. 1990 prin care Vasile Barbu, fostul director al Camerei de Conturi, era numit la acea vreme subprefect.

Primul prefect al judeţului a fost Liviu Spătaru, Vasile Barbu şi Constantin Stoiacoviciu au fost subprefecţi, Cornelia Neamţu-secretar, iar membrii instituţiei au fost Vasile Mircea Zaberca, Mircea Ciobanu, Nicolae Ardeleanu, Gheorghe Blejan, Ioan Corneliu Seheuşan, Vasile Creţan şi Arnold Urseanu. Directori şi şefi de serviciu au fost Ion Imbrescu, Dorin Buda, Şerban Antonescu, Petre Roman, Valentin Cârstea, Gheorghe Macedolean şi Nicolae Doran. O instituţie cu un aparat de 120 de persoane avea o serie de atribuţii.

Printre acestea se număra întocmirea bugetului judeţului pe capitole şi localităţi, să-l distribuie şi să vegheze la cheltuirea banilor. Tranziţia economică, adică transformarea întreprinderilor socialiste în societăţi comerciale capitaliste, era un alt atribut al prefecturii, la fel ca şi întregirea patrimoniului judeţului cu o Carte Funciară dispărută în comunism. Noua instituţie trebuia să se ocupe şi de reforma agrară prin înapoierea pământului cetăţenilor şi desfiinţarea CAP-urilor, dar şi să salveze plantaţiile. S-a reuşit salvarea plantaţiilor de pomi de la Domaşnea, Bocşa sau Lăpuşnicu Mare dar s-au pierdut cele de la Brebu şi Ticvani.

Prefectul numea primarii, viceprimarii şi secretarii din judeţ, bătăile fizice pe aceste numiri de la Luncaviţa, Berzasca sau Cornea devenind celebre. Gestionarea situaţiilor de criză nu era deloc uşoară. Tânărul prefect de atunci, Liviu Spătaru, care avea doar 30 de ani, a fost sechestrat de două ori. O dată la Moldova Nouă cu minerii, iar o dată la Globu Craiovei, în căminul cultural.

Pe atunci se vehicula şi strigătura: „Unde e Spătaru să ne dea salarul?“. Liviu Spătaru şi-a dedicat jumătate din mandatul de prefect, alături de profesorul Ştefan Gârlaşu, demersurilor înfiinţării Universităţii Eftimie Murgu, obiectiv despre care fostul prefect spunea de câte ori avea ocazia că este cel mai bun lucru pe care l-a făcut în viaţă, după fiica sa. Visul i s-a împlinit în iulie 1992, când premierul Theodor Stolojan semna hotărârea de guvern prin care se înfiinţa instituţia.

Alte instituţii înfiinţate de prima prefectură din judeţ au fost Camera de Comerţ şi Industrie, Centrul Primăvara din Reşiţa, şcolile generale nr. 12 din Reşiţa, din Brebu şi din Bârza – Topleţ. S-au finalizat 1.200 de apartamente dintre care 600 numai în Reşiţa, s-au construit podurile peste Caraş (la Jitin), Timiş (la Bucoşniţa) şi Nera (la Zlatiţa). Tot atunci s-au dat terenurile pentru bisericile din Parcul Tricolorului din Reşiţa.

Liviu Spătaru obişnuia să numească instituţia care conducea judeţul imediat după Revoluţie drept „Prefectura Romantică“, principalul motiv fiind acela că nu se făcea politică la nivelul de acum. Fiind primul prefect al judeţului Caraş-Severin, am reuşit să aflăm cum vede acum vremurile de atunci.  „În primul rând, mă simt sincer dator să le mulţumesc oamenilor care în «vidul legislativ» şi haosul social de atunci au avut curajul să vină alături de mine şi să luăm împreună taurul de coarne – deşi, de multe ori, i-am nimerit doar coada. Taurul era judeţul Caraş-Severin, «Prefectura Romantică» având misiunea istorică de a-i asigura conducerea economică şi administrativă până în 1992, la înfiinţarea consiliilor judeţene. De ce îi spun «Prefectura Romantică»? Pentru că atunci şi în politică încăpea o doză de romantism, chiar dacă astăzi «politica romantică» e o aşa de mare contradicţie în termeni încât pare similară cu a-l gâdila pe dracu cu o pană de colibri. …Ce aveam noi de făcut atunci e demn de un capitol din «Teoria catastrofelor». Însă, tot ce am făcut îmi întăreşte credinţa că miracolele mici izvorăsc din greşeli mici, iar miracolele mari din greşeli mari şi nu neaparat rare, dar aleatorii. Dincolo de realizări şi eşecuri, importanţi sunt oamenii, unii trecuţi dincolo. Încă o dată le mulţumesc…aşa ca un vânt care stinge lumânarea (de atunci), dar înteţeşte focul (de acum)…“, ne-a declarat primul prefect al judeţului Caraş-Severin, Liviu Spătaru.



Comentarii 2

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor
Mai multe stiri din categoria CAON Stirile judetului Caras-Severin
S-a stins istoricul Liviu Groza
CARAȘ-SEVERIN - Reputatul istoric caransebeșean, cu 56 de volume publicate de-a lungul unei prestigioase cariere de [...] mai multe »
Peste doua milioane de euro pentru Bania
BĂNIA - La finalul anului 2017, Primăria Bănia îşi propune să investească în diferite lucrări de reabilitare. mai multe »
Omenie de jandarm
REȘIȚA - Vineri, 22 septembrie, un jandarm reşiţean din cadrul Detaşamentului 1 Mobil, aflat în timpul liber, a [...] mai multe »
Explozie de sabii si topoare la Caransebes
CARANSEBEȘ - Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit vineri, 22 [...] mai multe »
Cultivau cannabis in zona orasului Bocsa
BOCŞA - O grupare specializată în cultivarea ilicită de droguri a fost destructurată vineri, 22 septembrie, de [...] mai multe »
Consiliul Judetean a prins revolutia preturilor
REŞIŢA - Consilierii judeţeni s-au reunit în cadrul unei şedinţe ce a avut drept scop şi aprobarea bugetului [...] mai multe »
Nuntiul Apostolic, la Lupac
LUPAC - Excelența sa Mons. Miguel Maury Buendia, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, însoțit de [...] mai multe »
Avem un salariat la 1,4 pensionari
REŞIŢA - Aceasta este realitatea în Caraş-Severin, unde, potrivit statisticilor, perspectivele sunt sumbre. mai multe »
Ziua fara accidente
CARAȘ-SEVERIN - În contextul Zilei europene fără accidente rutiere (21 septembrie), eveniment derulat la nivel [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CAON.ro

Autentificati-va pe CAON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CAON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou