REŞIŢA – După 68 de ani de la începerea deportării germanilor în URSS, amintirile sunt încă prezente în memoria celor care au trăit acele vremuri. La monumentul deportaţilor din parcul Cărăşana s-au depus miercuri jerbe şi coroane de flori, iar la Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ a avut loc o slujbă de pomenire a victimelor deportării. Evenimentul a fost organizat de Forumul Democratic al Germanilor din Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa.
În ianuarie 1945 începea calvarul pentru aproximativ 75.000 de saşi şi şvabi din Transilvania şi Banat. Oamenii au fost luaţi din sânul familiei, înghesuiţi în trenuri, şi duşi departe, în munţii Ural, pe actualul teritoriu al Ucrainei şi Rusiei. Aici au fost obligaţi să muncească în condiţii inumane, în mine de cărbune şi cariere de piatră, fără îngrijire medicală, prost hrăniţi şi îmbrăcaţi. După cinci ani, se estimează că doar 60.000 s-au mai întors acasă, restul pierzându-şi viaţa din cauza condiţiilor vitrege de muncă şi de viaţă.
Pe Ştefan Bart l-am întâlnit miercuri în parcul Cărăşana. Venise să aducă un omagiu celor care astăzi nu mai sunt, şi să se roage pentru sufletul soţiei, şi ea deportată în Ucraina. Ajuns la vârsta de 88 de ani, acesta ne-a povestit drama prin care a trecut, dar şi faptul că odată întors acasă a fost nevoit să o ia de la zero.
„Am muncit în mină şi în construcţii, timp de trei ani şi trei luni. Dormeam în camere pline cu ploşniţe şi păduchi, cu paturi etajate şi fără foc, iar mâncarea era mereu aceeaşi: borş – dimineaţa, la prânz şi seara. Întors acasă, am găsit o mamă bolnavă, care muncea cu ziua pe unde apuca, căci pământul ne-a fost luat de stat, la fel ca multe alte bunuri. Practic, în toţi acei ani ne-au lăsat săraci lipiţi pământului“, îşi amintește Ştefan Bart.
Cum timpul vindecă rănile, tânărul de atunci a reuşit să răzbească, angajându-se la uzina din Reşiţa, unde a cunoscut-o şi pe cea care i-a fost soţie. Potrivit declaraţiilor preşedintelui Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, Erwin Josef Ţigla, din judeţ au fost deportaţi aproximativ 10.000 de etnici germani. În prezent, în Banatul de Munte mai sunt în viaţă 92 de foşti deportaţi, din care 42 locuiesc în Reşiţa.
Roxana Bălan Nafiru