REŞIŢA – Reşiţa a adunat datorii care îi acoperă jumătate din buget. Banii nu trebuie înapoiaţi peste noapte, însă creditele fac să se scurgă din vistieria urbei mai mult decât trebuie.
26%, atât este acum gradul în care s-a îndatorat Reşiţa, iar administraţia locală visează să scadă acest procent undeva la 5-6 la sută. Nu însă pentru a scăpa de tot de datorii, ci pentru a avea credite doar pentru lucruri serioase, nu pentru investiţii în genul borduri sau plombări. „Din momentul în care am ajuns în Primăria Reşiţa, unul dintre primele lucruri pe care le-am analizat a fost situaţia creditelor la bănci şi la instituţii financiare, mărturiseşte Ioan Popa, primarul municipiului Reşiţa. Aşa cum am intuit înainte, s-a dovedit. Avem undeva la 30 şi ceva de milioane de euro credite. Şi ceea ce facem noi deja de vreo două luni este că am demarat o acţiune de renegociere a creditelor. Avem două bănci româneşti cu care suntem în discuţii, cu care sperăm să ne refinanţăm o parte din credite“.
În afara acestora, pe lista negocierilor figurează şi creditul de 10 milioane de euro, din 2008-2009, de la Banca Europeană de Investiţii, pentru apă, canal, pentru care urbea va plăti rate până în 2032. „Sarcina financiară este mare, precizează edilul. În 10 ani ar trebui să plătim 5 milioane de euro numai dobânzi. Şi este o chestie absolut deplasată, pentru că la ora actuală, în Europa, nu mai există dobânzi la euro mai mari de 2-2,5%. Noi avem undeva aproape de 4,5-4,6% pe an“.Dar pentru ca lucrurile din sfera financiară a Primăriei să fie gestionate de profesionişti, municipalitatea a decis să desemneze specialişti care să se ocupe de renegocieri şi refinanţări. Şi dacă au fost voci în Consiliul Local care n-au fost de acord cu ideea angajării unui consultant financiar, Ioan Popa a justificat această necesitate: „Era nevoie de un consultant financiar pentru că vorbim de credite care însumează 15 milioane de euro şi, din punctul meu de vedere, personalul din zona economico-financiară a Primăriei nu are capacitatea de a gestiona o refinanţare a acestor credite şi din acest motiv ne îndreptăm spre consultanţi cu experienţă, care să poată să stabilească unde sunt creditele astăzi, cu dobânzi şi aşa mai departe, şi să abordeze tot spectrul pieţei bancare din România astfel încât să avem o optimizare de costuri dorită. (…) Cele două credite, însumând undeva la 15 milioane de euro, reprezintă aproximativ jumătate din bugetul Reşiţei pe un an“.
Municipalitatea mai are un credit contractat cu BCR-ul, care la finele lunii octombrie înregistra un sold de 1,52 milioane de euro, precum şi unul cu Raiffeisen Bank, unde soldul a atins 12,35 milioane de euro. Cel de la BCR trebuie achitat până în 2029 şi a fost luat pentru Parcul Industrial de pe Valea Ţerovei, pentru reabilitarea de drumuri şi străzi, iar cel de la Raiffeisen, până în 2030, şi a fost contractat pentru achiziţionarea de centrale termice. Iar ambele implică, până la achitarea ultimei rate la termen, costuri de aproape 7,18 milioane de euro.
Vizavi de aceste contracte, viceprimarul Vasile Paul a completat: „Există o ofertă de refinanţare din partea unei bănci, care ne-ar putea aduce o economie de două milioane de euro, dar s-ar mai putea obţine o reducere cu 1,5 milioane“. Chiar şi aşa, în cazul contractelor cu cele două bănci, urbea este datoare să achite un comision de 2% pentru rambursarea anticipată, într-un caz dacă ia banii de la altă bancă, iar în celălalt, dacă foloseşte fonduri din afara bugetului local… Semnalul de alarmă final a fost însă tras de primarul Ioan Popa: „Fiecare lună care trece înseamnă 20-30.000 de euro pierdere. Pierdem cam 250.000 de euro pe an“. Bani cu care la Reşiţa ar putea face multe…