Răsfoind documentele ce alcătuiesc actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Reşiţa, am putea spune că urbaniştii mai au nostalgia unor vremuri demult apuse. În urmă cu trei decenii, se conturase deja un nou centru civic al cetăţii de foc a Banatului Montan, care se suprapune foarte mult cu ceea ce vedem şi astăzi în Parcul Tricolorului, şi care cuprindea inclusiv ridicarea unui impresionant lăcaş de cult. Dar asta abia după ce, ani buni, s-a discutat despre oportunitatea mutării centrului administrativ al Reşiţei în Lunca Bârzavei, unde ridicarea blocurilor a făcut ca densitatea populaţiei să fie cu mult mai mare decât în alte cartiere. Lucru valabil şi astăzi, când cea mai mare parte a reşiţenilor trăiesc în cartierul Lunca Pomostului.
Administraţia locală avea, pe atunci, de ales între un nou centru civic în zona sensului giratoriu de la Intim, sau zona actualului Parc al Tricolorului. Planurile au rămas în aer, însă după căderea comunismului, în zonă, se conturează treptat un mic plan expus public în a doua jumătate a anilor ’80. A fost ridicată biserica, iar acum, actualizarea PUG-ului vorbeşte despre „centrul cultural Lunca Bârzavei sau Govândari“, deşi în zonă, în afară de noua catedrală şi de Sala Lira a Liceului de Artă „Sabin Păuţa“, un patinoar nefuncţional şi un complex comercial, nu prea mai e nimic.
Şi dacă Reşiţa are în plan un centru civic în stil ciupercă, parcări supraetajate în centru, de pe care să plece telecabine, parcuri suspendate deasupra zonei centrale, prin reamenajarea Poienii Golului, iată că vom avea şi un centru cultural în stil catedrală…
Astfel, „pentru completarea centrului cultural Lunca Bârzavei sau Govândari se admit numai funcţiunile menţionate, subordonate compoziţional dominantei de masă date de Biserica Ortodoxă“. Cum poate ca un parc să arate ca o catedrală? Simplu, cu schelete metalice sandwich-uri de… tablă: „Se admite şi supraetajarea spaţiului comercial existent cu schelet metalic şi închideri din panouri sandwich cu tablă cutată. Se vor urmări, cu precădere, amenajări de spaţii publice în continuarea celor de for public existente, cu marcarea unui traseu pietonal major, ca relaţie spre spitalul judeţean şi ca ieşire spre zona de pădure şi parcul din amonte“.
De asemenea, „Se recomandă închiderea cadrului construit pe colţul careului, dinspre Aleea Ţarcului şi str. Făgăraşului. (…) Sub zona supusă dezvoltării, se recomandă construirea unui nivel subsol sau demisol, de parcări şi garaje colective, pentru care se rezervă trasee de amenajare a rampelor denivelate dinspre str. Făgăraşului şi Aleea Ţarcului. În cazul unor intervenţii punctuale, se impune asigurarea unor parcări la nivelul subsolului/demisolului fiecărei unităţi, iar rampele de acces auto se vor asigura pe parcela proprie, fără deteriorarea pietonalului public“.
Antoniu Mocanu