Parcă te şi miri cum, după atâtea milenii, munţii noştri încă mai au suficient aur cât să stârnească atâta lăcomie. Acum, pe fondul crizei, asistăm la o pierdere a încrederii în moneda clasică şi la o explozie a preţului metalului aşa-zis „nobil“. Însă, indivizilor ce suferă acum de febra aurului nu le-ar strica nişte calmante.
În ziua de azi, acest metal nu mai înseamnă mare lucru; desigur, încă mai are reputaţia de simbol al bogăţiei, dar acest lucru este cât se poate de înşelător. Şi nu sunt puţini cei care speră ca România să scape de criză printr-o minune poleită cu aurul de la Roşia Montană, sau, mai nou, din Hunedoara. Cât e de absurd să ne legăm speranţele de aceste zăcăminte?
Păi să vedem – Traian Băsescu pomenea de o dublare a rezervelor de aur ale BNR. Ce înseamnă cu adevărat aceste 100 de tone de aur în plus? Conform cursului de vinerea trecută al Băncii Naţionale, ele ar valora aproape 17 miliarde de lei, adică vreo patru miliarde de euro.
O cifră ameţitoare pentru un simplu individ, însă la nivelul unei ţări, chiar a uneia sărace precum România, suma nu este deloc una impresionantă. Mai ales dacă ne gândim că acest aur nu va intra tot, peste noapte, în seifurile BNR. Ca să vă daţi seama mai bine, pentru Ministerul Muncii era prevăzut pe 2011 un buget de aproape 34 de miliarde de lei.
Deci, întreaga parte a României din El Dorado-ul din Apuseni de-abia ar acoperi cheltuielile unui singur minister pe şase luni. Comparativ, doar anul trecut, valoarea agriculturii ţării noastre a fost de aproape 64 de miliarde de lei.
Iar România este departe de a-şi fi atins întregul potenţial agricol. Desigur, pe lângă acest aur ar mai fi şi alte beneficii pentru buget. Însă nici vorbă de o soluţie miraculoasă. Americanii au, oficial, rezerve de 8.134 de tone de aur. Vi se pare că SUA sfidează criza? Mie nu.
Însă să nu credeţi că exploatarea de la Roşia Montană nu ar fi profitabilă. Pentru RMGC şi cei din spatele său ar fi o adevărată mană cerească. Cât despre locuitorii din Roşia Montană, aceştia se vor alege cu cianura, iar restul românilor cu visele de bogăţie spulberate.
Totuşi, eu ca om simplu nu înţeleg de ce ne-am închis minele, inclusiv cele de aur, ca fiind neprofitabile? Şi alţii le găsesc profitabile. Deviez un pic de la subiectul aur şi întreb în caz de conflict mondial, pentru că acesta e trend-ul, noi ce resurse avem? Avem resurse energetice stocate? Nu cred. Noi avem doar talent de a transforma şi aurul în noroi…
Nina Curiţa