CARAȘ-SEVERIN – Mai toți actorii implicați în evoluția generațiilor tinere avertizează că adolescenții sunt expuși la tot mai multe riscuri. Cel mai recent: sinuciderea în baza unor jocuri.
Până în 1852, când Melville a decis să facă celebră o balenă albă – pe Moby Dick -, cel mai celebru cetaceu din lume era cel pomenit în Biblie, adică balena care l-a înghițit pe profetul Iona. Cu un an în urmă, numărul românilor din țară care s-ar fi temut de vreun atac al balenei era aproape nul. O dată cu apariția unor așa-numite jocuri online, născute în Rusia și în statele foste URSS, o nouă balenă face victime. Vorbim de o pseudo-problemă, un joc numit „Balena albastră“, al cărui creator se laudă că ar fi făcut peste o sută de victime printre tineri. Aceștia s-ar fi sinucis, urmând indicațiile pe care un „mentor“ i le-ar fi impus. Jocul se numește așa întrucât balena albastră suferă de depresie (așa cum ar fi spus specialiștii) și eșua intenționat pe uscat. Povestea e clar cusută cu ață albă, în condițiile în care rata sinuciderilor în Rusia este foarte crescută și recunoscută de autorități. Mai mult, e puțin probabil că un tânăr care nu are gânduri de sinucidere sau mai are un dram de logică ar putea să-și provoace tăieturi pe diferitele părți ale corpului (pentru intrarea în „joc“). Mai mult, foarte puțini dintre adolescenți anunță poliția sau părinții, atunci când condițiile „jocului“ ar deveni ieșite din comun. Ceea ce presupune că povestea creată, atât de site-urile de socializare cât și de media estică pare de puțin plauzibilă. Asta nu înseamnă că adolescenții noștri nu sunt în pericol!
Sunt în grija nimănui. Le lipsește afectivitatea
Inspectoratul Școlar Județean a luat în serios amenințările asupra riscurilor la care se expun elevii atunci când intră pe internet și au solicitat sprijinul specialiștilor, fie că e vorba despre polițiști, fie că au avertizat consilierii școlari. Cu toate acestea, totul se rezumă la lipsa de afecțiune sau neatenția părinților. „Din punctul nostru de vedere, în afara balenei albastre, noi am efectuat, în baza unui protocol cu Inspectoratul Județean de Poliție, mai multe acțiuni cu elevii, legate de siguranța accesării internetului, indiferent de modul de accesare – telefon, laptop etc. Știm că nu este suficient, și se știe că părinții sunt un factor important în evoluția psiho-afectivă a copiilor. Știm că sunt părinți plecați în străinătate și copii sunt lăsați în grija altcuiva care nu știu cât își asumă responsabilitatea. Putem oferi copiilor oricâți bani, oricâte telefoane de ultimă generație, însă acestea nu țin loc de afecțiune și de timpul necesar alocat tânărului. Balena albastră este un risc pentru copii, însă mai sunt și celelalte – de la alcool la furturi, violență și ispita substanțelor interzise. Orice lucru ce poate pune în pericol dezvoltarea tânărului poate avea drept bază faptul că sunt în grija nimănui. Lipsa de afecțiune poate duce la multe rele. Cel mai important, atât pentru copii cât și pentru părinți, este să facă apel la specialiști atunci când simt să problema le scapă de sub control. Fie că e vorba de polițiști, fie psihologi, sau cineva care poate gestiona situația“, ne-a declarat Ion Moatăr, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean. În prezent, consilierii școlari, unii cu rol de psihologi, sunt repartizați unul la 800 de elevi în Caraș-Severin.
Durere contra afecțiune?
Adolescenții sunt la vârsta întrebărilor, la momentul în care își creează propriile convingeri, se află pe un drum al căutărilor și orice tristețe se poate transforma ușor în disperare sau chiar depresie. „Pradă acestui «joc» sunt adolescenții, care trec în această perioadă prin schimbări majore bio-psiho-fiziologice. Astfel, au mari rezerve în a se accepta pe sine. Iar dacă ei înșiși nu se acceptă, cu atât mai mult le este teamă că nici ceilalți nu îi vor accepta așa cum sunt ei, cu schimbările prin care trec și care îi modifică ireversibil. Provocările pe care le lansează acum către ceilalți semnificativi pentru ei sunt legate de întrebarea «sunt eu oare acceptat așa cum sunt?». Astfel, apar manifestările și comportamentele tipice adolescentului rebel: frizuri nonconformiste ca forme și culori, tatuaje, piercinguri, haine care nu se potrivesc, comportamente rebele, etc. Temerea lor este că nu sunt acceptați. În acest moment de vulnerabilitate, mai ales în această perioadă a vieții, suntem pradă ușoară pentru aceia care ne răspund la întrebarea noastră «mă accepți așa cum sunt?» cu «DA» – doar că există un preț pentru această acceptare: să accept și să adopt regulile grupului care tocmai m-a acceptat. Aici intra: fumatul consumul de alcool, de droguri, comportamente teribiliste care culmineaza chiar astfel de «jocuri». Adolescentul proiectează pe autoritatea care gestionează grupul (în cazul de față, «jocul»), autoritatea semnificativă din viața sa, și de la care are nevoie majoră de afecțiune, acceptare, atașament. E un mecanism inconștient. Mai poate exista, după părerea mea, un motiv pentru care avem comportamente autodistructive, chiar suicidare, care este tot în legătură cu nevoia de dragoste, afecțiune, acceptare, atașament. Dacă părintele meu nu îmi arată afecțiune, în mod inconștient pot să mă autovatăm, să îmi produc durere, fizică sau emoțională, cu scopul neconștientizat de a obține pe această cale extremă dragostea si afecțiunea de care nu am avut parte în mod explicit până acum. Ceva de genul: «am sa mor, și atunci în sfârșit îți va părea rău și mă vei compătimi/iubi/accepta»“, a explicat modul în care gândesc adolescenții Daniel Ciucur, psihoterapeut, expert analiză tranzacțională.
Partea întunecată a realității
Din păcate, chiar dacă încercăm să evităm informațiile care nu ne fac plăcere, acestea există și, uneori ne-ar putea ajuta să contracarăm efecte sau să evităm situații similare. Dacă în cazul „Balenei albastre“ se presupune că finalitatea ar fi suicidul, aceeași „soluție“ a fost deja aleasă, anul trecut, de 28 de cărășeni, care cu siguranță nu au auzit de pseudojocul amintit. Potrivit Direcției de Sănătate Publică județeană, dintre acestea, 19 s-au produs prin spânzurare, iar celelalte prin consumul unor substanțe toxice, înec, înjunghiere și unul singur prin precipitare (cădere de la înălțime) – așa cum s-ar finaliza jocul „Balena albastră“. Situația rămâne albastră, chiar dacă jocul nu a ajuns la noi. Jocul cu mintea și emoțiile adolescenților este o problemă care ar trebui să preocupe părinții, pentru a nu se ajunge la tragedii.