Cu numai câteva ore înaintea împlinirii a 66 de ani de când au lansat bomba de la Hiroshima, americanii au primit şi ei un cadou asemănător. Poate părea ciudat să compari scăderea rating-ului SUA de către Standard and Poor’s cu o explozie nucleară. Până la urmă, ce contează dacă e AAA sau AA+?
Omul de rând habar nu are de aşa ceva, şi chiar când va simţi efectele pe propria sa piele, sursa lor va fi prea distantă ca să-şi dea seama. Iar din punct de vedere economic, deşi bursele vor pierde şi în această săptămână noi sute şi mii de miliarde de dolari, rating-ul SUA nu mai păcălea de mult vreun investitor serios. Şi atunci, de unde acest şoc?
Dacă ar fi să aleg un moment al istoriei în care SUA a devenit un jucător de talie mondială, aş alege 1917 – anul în care americanii au intervenit în războiul dintre superputerile acelui moment, înclinând decisiv balanţa. Incidental, în acelaşi an, Statele Unite primeau pentru prima oară un rating pentru credite – acel preţios triplu A, acordat celor mai de încredere state, cu economii puternice, despre care ar fi de neconceput să nu-şi achite datoriile.
Între 1917 şi 2011, americanii au trecut prin multe – au câştigat şi pierdut războaie, au mai trecut prin crize economice, inclusiv cea din anii ’30, au avut inflaţie, şomaj, tulburări sociale, însă încrederea în steaua americană nu a pălit, iar acest rating, care în cazul altor state ar fi fost degradat scurt şi brutal, a rămas neatins, apărat de prestigiul inegalabil al SUA.
Până acum. Cu o ţară implicată în două războaie gen Vietnam, înglodată în datorii, cu şomaj de 9,1%, cu un congres în care democraţii şi republicanii sunt la cuţite, cu o economie ce s-a axat în ultimii ani tot mai mult pe tranzacţii şi speculaţii care le-au picat acum în cap, cu oameni sătui ca guvernul să scape cu banii lor firmele „prea mari ca să pice“ (şi care, culmea, sunt acum principalii adversari ai lui Obama), prestigiul era tot ceea ce le mai rămăsese.
Desigur, lumea nu se învârte în jurul rating-ului Standard and Poor’s, însă acesta este doar primul semn că încrederea în visul american e pe sfârşite şi că se apropie începutul unei noi epoci. Bună sau rea, vom vedea. Cert e că începe o săptămână de-a dreptul interesantă pentru bursele din întreaga lume. Merită urmărite.
Nina Curiţa