REŞIŢA – Edilii au luat în mâini frâiele pădurilor, pentru că s-au săturat să plătească sume împovărătoare sau să rămână cu dealurile chelite de pomi, în numele întreţinerii de către Romsilva.
Municipalitatea reşiţeană şi-a dat mâna cu şapte comune din zonă pentru a pune bazele Regiei Autonome Ocolul Silvic Banatul Montan. Entitatea se va ocupa de gospodărirea fondului forestier propriu al unităţilor administrative Caraşova, Forotic, Goruia, Lăpuşnicu Mare, Reşiţa, Slatina Timiş, Ticvaniu Mare şi Văliug. Ioan Popa, primarul Reşiţei, a ţinut să le mulţumească primarilor care au manifestat deschidere faţă de iniţiativă, şi a precizat: „Din punctul meu de vedere, cel mai important proiect care s-a validat de către colegii mei din consiliul local este asocierea dintre comunele Caraşova, Forotic, Goruia, Lăpuşnicu Mare, Slatina Timiş, Ticvaniu Mare şi Văliug şi Reşiţa, şi realizarea unui ocol silvic, regie autonomă, pe o suprafaţă de peste 7.000 de hectare de pădure. Mă bucur că legislaţia ne permite acest lucru şi că putem face aceşti paşi. Mă bucur că ceilalţi primari de comune au răspuns foarte rapid pozitiv. (…) Oricum, banii pe care noi îi plătim acum la Romsilva sunt destul de mulţi, undeva la vreun miliard jumate, două miliarde pe an întreţinerea. Înainte nu plăteam, ne tăiau în compensare copaci. Şi am hotărât că nu mai acceptăm asta şi plătim. Dar cred că ar fi benefic să ne ducem noi să ne întreţinem noi pădurile“.
Primarul Reşiţei sublinia faptul că iniţiativa îl va ajuta foarte mult şi pe cetăţeanul simplu, care deţine suprafeţe de pădure în proprietate: „Un cetăţean care avea un hectar de pădure sau două, putea să-şi taie cinci metri cubi pe an, pe hectar, însă pentru asta trebuia să facă flick-flackuri de circ mondial. Trebuia să meargă la Romsilva, cereri, întrebări, rugăminţi, să meargă pădurarul să-i marcheze, şi era tratat întotdeauna cu sictir. De acum încolo ne vom ocupa, în afară de cele 7.000 de hectare, şi de terenuri private ale celor care vor să ni le dea în administrare, şi va fi mult mai uşor să îi ajutăm să-şi ia raţia lor de lemne la care au dreptul anual şi aşa mai departe!“.
Sediul noii structuri ar putea fi într-o „grădiniţă care a fost închisă în Muncitoresc, în Stavila. Copiii au fost relocaţi de acolo spre o altă grădiniţă pentru că erau prea puţini. Ea este închisă deja de vreo doi ani. Este o clădire care se potriveşte perfect acestui start. Şi vom avea pădurari, vom avea angajaţi în acest ocol silvic, se vor duce să marcheze copaci, şi asta e foarte important! Sunt foarte mulţi proprietari de păduri mai mici, proprietari privaţi, care întâmpinau dificultăţi majore în a-şi putea exploata lemnul, şi noi vom veni şi în întâmpinarea lor, în special în condiţiile în care vor decide să ne lase să le administrăm aceste proprietăţi“, a mai precizat Ioan Popa, explicând că ar putea fi preluat personalul existent în structurile actuale ale ocoalelor silvice. „Evident că noi vom face angajări tot din zona silvică, pe ce ne cere cartea, normal. Nu vom angaja, eu ştiu, pianişti. Se crează o regie autonomă, ca şi Romsilva. Va fi Regia Autonomă Ocolul Silvic Banatul Montan, un ocol silvic practic, şi noi vom fi asociaţi în această organizaţie“, conchidea edilul.
La jumătatea lunii martie, primarul Reşiţei a vizitat un ocol silvic asemănător din Baden Baden, Germania. „Acolo este un ocol silvic pe 8.000 de hectare, deci o suprafaţă relativ similară cu a noastră, povestea primarul. Diferenţa este că ocolul lor silvic este de 180 de ani. Au peste 300 de kilometri de poteci montane, peste 150 de kilometri drumuri, de piste de biciclete şi down hill, de coborâri, de mountain bike. Aceste poteci şi drumuri sunt semnalizate cu signalistică cu distanţe în kilometri, în ore de parcurs, de mers pe jos. Oamenii îşi gestionează, şi din punct de vedere cinegetic, parcul şi suprafeţele de teren, vânătorii vânează cerbi, căprioare, mistreţi, dar în acelaşi timp există puncte de vânzare civilizate în oraş unde se poate achiziţiona carne de vânat, se poate găsi peşte din păstrăvăriile lor, se pot achiziţiona fructe de pădure. Este, din punctul meu de vedere, o dovadă de civilizaţie. În România, nu am cunoştinţă să poţi cumpăra vânat dintr-un loc autorizat. Este un atribut pe care-l au vânătorii, ca să nu zic braconierii. În România, toată lumea ştie de animale, dar nu le-a văzut nimeni şi nu le-a gustat nimeni. Sper să putem, prin intermediul acestei instituţii, să punem ordine în pădurile din jurul Reşiţei şi, în general, în cele din Banatul Montan, să ne aplecăm cu mai mult interes asupra celor care fac plimbări, care fac ciclism, bicicletă şi aşa mai departe. Să le dăm posibilitatea să iasă în natură“.