Reactualizat la:

Odiseea deponeului de pe Dealul Lupacului continuă

Odiseea deponeului de pe Dealul Lupacului continuă
Scris de Antoniu Mocanu - CARAŞ-SEVERIN – Deocamdată funcţionarea deponeului se cramponează într-un bazin plutitor şi un acoperiş dizlocat, ai cărui stâlpi urmează să fie cârpiţi cu bandă de la supermarket.

Rectifica

Victor Naidan, arhitectul şef al judeţului, a reclamat încă o dată situaţia în care se află deponeul ecologic de pe Dealul Lupacului, unde acoperişul a fost dizlocat de ultimele zăpezi, şapte stâlpi fiind fisuraţi din jumătate în jumătate de metru şi deplasaţi spre exterior cu aproximativ 45 de centimetri. Oficialul s-a arătat îngrijorat vizavi de soluţia de remediere a problemei, stâlpii urmând să fie ridicaţi cu scripeţi şi înveliţi în bandă de la supermarket.

Arhitectul şef al judeţului s-a declarat pesimist atunci când a fost întrebat de data la care deponeul îşi va deschide porţile. Ar fi nevoie de 3-4 luni pentru bazinul plutitor, iar pentru acoperiş – circa şase luni. Iar Victor Naidan a subliniat că estimările sale merg spre aproape dublul termenului necesar, ceea ce înseamnă la sfârşitul acestui an sau începutul anului viitor. Însă iniţiativa a fost în întârzieri încă din faşă, din motive mai mult sau mai puţin obiective.

„Proiectul a început în 2012, undeva în prima parte a anului, preciza oficialul. Noi am preluat aplicaţia de la Ministerul Mediului – acea structură a ministerului care ulterior s-a transformat în autoritatea de management a POS Mediu – şi am început implementarea. Primul lucru care a generat întârzieri au fost schimbările de tehnică a contractării lucrărilor, pe care Ministerul Mediului împreună cu autoritatea naţională de achiziţii publice de la acel moment hotărăsc să le facă. Am fost nevoiţi să refacem documentaţiile de atribuire – ele au fost componenta proiectului iniţial – şi contractele au fost semnate în 2013. Ele au început undeva în vara-toamna lui 2013, au fost trei contracte de lucrări, dintre care depozitul a început în august 2013. De aici am avut ca termen de finalizare 12 luni. A apărut un act adiţional ca urmare a unei modificări legislative, se schimbă întreg sistemul de măsuri luate pentru prevenirea incendiilor, şprinclere în hale, sisteme de asigurare a apei pentru şprinclerele respective, se face o prelungire până undeva în octombrie 2014. Din păcate, lucrurile nu au fost nici pe departe în situaţia de a fi rezolvate. În 2014 trebuia să funcţioneze. Recepţia a fost făcută pe 8 ianuarie 2018. În condiţiile acestea, noi am reuşit în extremis să salvăm fondurile şi să fazăm proiectul, am asigurat în continuare finanţarea. Sigur, are mai puţină importanţă lucrul pe care am reuşit să-l facem atunci. Lucrările efective de execuţie în cadrul depozitului au fost finalizate în luna martie 2017. Interesant este că între octombrie, când teoretic antreprenorul trebuia să finalizeze lucrările, până în martie, el a făcut remedierea unui drum care i-a alunecat. Nici nu-l terminase bine şi au început alunecările de teren acolo, a stabilizat drumul, a refăcut lucrările, aşa că în 2017, în martie, lucrările au fost finalizate. Acesta este momentul în care am început un schimb de corespondenţe şi de presiuni pentru a obţine şi documentele necesare finalizării proiectului, cartea tehnică a construcţiei, manualul de operare, instruirea personalului, ca să putem ajunge în recepţie. Am făcut testele la finalizarea lucrării, nu am obţinut documentele decât în perioada de recepţie, care s-a întins între octombrie 2017 şi ianuarie 2018, şi sub ameninţarea respingerii recepţiei, am reuşit să obţinem documentele de contract, cele care erau necesare. Sigur, nu toate sunt perfecte, şi acum încă completăm cartea construcţiei cu documente pe care încă le mai descoperim. Dar recepţia a fost finalizată la începutul lui 2018. Operatorul era deja contractat de luni bune şi aştepta ordinul de mobilizare“.

Şi, totuşi, ceva nu merge

Ce s-a întâmplat din momentul recepţiei, din ianuarie 2018, până astăzi? Victor Naidan a explicat: „Primele trei luni au fost momente în care noi am desfăşurat activităţi care ar fi trebuit să fie făcute de către antreprenor şi am obţinut autorizaţia de funcţionare. Aceasta a avut o problemă legată de modul în care antreprenorul a înţeles să facă documentele pentru gospodăria de apă, şi ca atare noi a trebuit să facem o documentaţie pe fondurile Consiliului Judeţean pentru stabilirea unor perimetre sanitare şi de protecţie pentru puţurile forate, şi am reuşit să obţinem, undeva în cursul lunii aprilie, autorizaţia de funcţionare a depozitului şi a staţiilor de transfer, moment în care am cerut operatorului să pregătească mobilizarea. Operatorul a început să facă mobilizarea şi au început discuţiile legate de obţinerea randamentelor proiectate pentru fluxul tehnologic. Rezervele majore ale operatorului, legate de capacitatea tocătorului nostru şi a fluxului de tratare mecano-biologică, de a asigura prelucrarea continuă a deşeurilor. Operatorul ne-a pus la dispoziţie două soluţii: una dintre ele – să acceptăm să-i dăm o împuternicire de a depozita direct pe depozit, fără tratare mecano-biologică, în condiţiile în care se întâmplă ceva în cadrul fluxului şi nu poate lucra, lucru cu care nu am putut fi de acord pentru că contrazice însăşi esenţa şi ideea proiectului; a doua – înlocuirea tocătorului. În final, undeva în perioada de vară spre toamnă 2018, antreprenorul împreună cu operatorul au făcut două săptămâni de teste, care în final demonstrează că ar putea obţine, cu mici amendamente la modul de operare, randamentele preconizate de proiect. Acela a fost momentul în care bazinul s-a ridicat deasupra solului. E o surpriză completă pentru că, culmea, am făcut o expertiză care să demonstreze că este, în esenţă, un viciu de proiectare. Este un bazin de beton armat, are pereţi de 40 de centimetri, care sunt intacţi, n-au niciun fel de fisură. Sigur are o mie de metri cubi, ceea ce înseamnă că e un volum destul de mare. La un calcul simplu, cantitatea de beton în pereţi ar fi trebuit să fie triplă pentru a asigura stabilitatea şi neflotabilitatea acoperişului. În momentul în care am reuşit să facem stabilizarea şi am propus antreprenorului o soluţie de lucru în sistem de avarie care să ne permită totuşi funcţionarea – şi care era extrem de flexibilă, eram în discuţie în momentul acela cu Garda de Mediu şi cu Agenţia –, a apărut problema acoperişului, care şi ea are anumite elemente obiective. Se pare că încărcarea de zăpadă a fost peste cele 150 de kilograme pe care le presupune normativul în momentul de faţă“.

Pregătiri şi costuri

Ideea e că terenul a fost verificat înainte de începerea lucrărilor şi că terenul era perfect uscat, iar puţurile pentru apă au fost forate la de 126 de metri, adâncime până la care nu s-a găsit apă. Totuşi, după o aşteptare în teren de trei ani, bazinul a devenit plutitor abia acum, deşi a trecut prin inundaţiile serioase din 2016 şi 2017. Cât despre acoperiş, oficialul spune că e prematur să se tragă o concluzie, însă „nota iniţială a expertului tinde spre un viciu de execuţie. Dar încă se fac verificările în ceea ce priveşte partea de proiectare“.

Cât a costat totul? „Dacă vorbim doar de depozit şi de infrastructura echivalentă – staţia de tratare mecano-biologică, sortare şi toată treaba asta, iniţial discutam undeva în jur de 28 de milioane de euro. Suma este ceva mai mică în momentul de faţă“. Însă odată pus în funcţiune deponeul, preţul perceput va fi mai mare decât cel suportat acum de Primăria Reşiţa pentru a trimite gunoiul la Oradea

Însă probleme nu există doar la Lupac, ci în cam toată ţara, unde s-au făcut probleme similare. „Din nefericire, situaţia noastră nu este unicat, în linii mari toate proiectele care s-au realizat în această etapă sunt, într-un fel sau altul, în aceeaşi situaţie“, a conchis Naidan. Iar problema e că toată lumea a început cam în acelaşi timp, acutizând lipsa de constructori şi lipsa de personal a firmelor. În plus, au fost angrenate firme fără experienţă în proiecte de mediu.

Alte îngrijorări

Matei Lupu, prefectul judeţului, şi-a arătat îngrijorarea vizavi de problemele care ar apărea dacă gunoiul nu va mai fi primit de cei de la Severin sau Oradea: „Vă daţi seama în ce situaţie o să ajungem, unde o să depunem gunoiul? Sper să reuşim cu înţelegere şi cu înţelepciune, până la urmă cu efort fantastic şi din partea Consiliului Judeţean, şi din partea primăriilor şi a tuturor factorilor care au putere de decizie, să reuşim să trecem impasul ăsta. Acum cât este totul bine şi cât se duce în continuare gunoiul în altă parte, nu ne dăm seama că este o problemă gravă. Dar gândiţi-vă ce înseamnă pentru un oraş, pentru un judeţ, să nu ai unde să depozitezi gunoiul o săptămână“.

Întrebat dacă s-a ajuns la vreun ultimatum de la Oradea sau Severin, aşa cum s-a primit de la Orăştie, acesta a precizat: „Din câte ştiu eu, nu. Dar au fost discuţii, sincer, din ce am vorbit cu primarii, în urmă cu o lună chiar, spuneau că există o problemă să nu mai primească. Cât pot să primească şi ei? (…) Dacă nu ai altceva, ce să faci? Forţezi nota, cât mai repede să fie! Să nu se lungească iarăşi, cum s-a lungit până acum. Îmi amintesc că eram primar, când a început proiectul ăsta, şi ies la pensie mâine-poimâine şi nu-l mai văd terminat“.



Comentarii 0

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase
Mai multe stiri din categoria CAON Stirile judetului Caras-Severin
Chiar dacă ai justiţie corectă, fără presă nu există democraţie
CARAŞ-SEVERIN - Afirmaţia a făcut-o la Reşiţa, în faţa presei cărăşene, jurnalistul Rareş Bogdan, cel care [...] mai multe »
Răfuială cu geamuri de maşini sparte în Catanga
REŞIŢA - Poliţiştii reşiţeni au fost chemaţi prin 112, miercuri în jurul orei 11.15, să intervină de urgenţă [...] mai multe »
Sunt prognozate ploi torenţiale, vijelii şi grindină
CARAŞ-SEVERIN - Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o informare vizavi de cantităţile însemnate de [...] mai multe »
Calitatea vieţii ne pune pe fugă spre Vest
REŞIŢA - Primarul Ioan Popa crede că nu doar banii, ci şi calitatea vieţii, au făcut ca 4-5 milioane de români [...] mai multe »
Doi pescari sârbi prinşi în Gura Nerei
CARAŞ-SEVERIN - Doi pescari sârbi au fost prinşi după ce au depăşit şenalul navigabil al Dunării, pentru a [...] mai multe »
Încă un gest pentru viaţă care salvează copiii
REŞIŢA - Organizaţia „Salvaţi Copiii România“ a donat marţi, 21 mai 2019, un ecograf şi un infuzomat pentru [...] mai multe »
Toaletări de mai
REȘIȚA - Angajaţii municipaliăţii reşiţene au continuat, zilele trecute, cu toaletarea zonelor verzi ale urbei. [...] mai multe »
Mâinile de aur ale doctorului Singh au mai salvat o mână
CARANSEBEȘ - Mai precis, chirurgul spitalului caransebeșean i-a replantat degetul amputat unui pacient din Buchin, [...] mai multe »
Popa: Indiferent de sacrificiu, continuăm investiţiile
REŞIŢA - Edilul este ferm: va da afară oricâţi bugetari este nevoie, chiar dacă este acuzat că se înconjoară de [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CAON.ro

Autentificati-va pe CAON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CAON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou