CARANSEBEȘ – Asta i-a spus primarul comunei Buchin reprezentantului Episcopiei, la întâlnirea de la Primăria Caransebeș unde s-a discutat situația financiară dificilă a Spitalului Municipal de Urgență și eventualele soluții de redresare.
16 primari de orașe și comune de pe Valea Timișului și Valea Bistrei au venit, alături de preoții parohi ai localităților respective, la dialogul inițiat de Episcopie și Primăria Caransebeșului pentru rezolvarea problemelor spitalului caransebeșean. Managerul unității spitalicești, Mihaela Popovici, a prezentat succint situația spitalului: „Este o situație îngrijorătoare, sunt convinsă că vom găsi sprijin la Dv. Vreau să vă spun că doar 33 la sută din pacienți sunt din Caransebeș, restul sunt din comunele învecinate, plus un mic procent de pacienți în tranzit. Avem datorii mari la furnizorii de medicamente, la hrană, la gaz, apă-canal, electricitate, peste 7,7 milioane de lei”.
Reprezentantul Episcopiei, Gabriel Gozman, a precizat că PSS Lucian și Episcopia Caransebeșului au fost întodeauna preocupați de problemele din Sănătate, instituția bisericească fiind de mai multe ori implicată în rezolvarea problemelor de la SMUC. „Ne-am arătat deschiși să ajutăm spitalul, trebuie să identificăm o formă practică de a ajuta, dacă, bineînțeles, se dorește acest lucru”, a precizat Gozman.
Cum s-a ajuns la datorii?
Directorul economic al municipalității, Horia Irimia, a explicat apoi cum s-a ajuns la aceste datorii. Potrivit acestuia, până acum 2-3 ani, de la Guvern, la final de an se achitau arieratele, ceea ce nu s-a mai întâmplat. „Fiecare dintre noi primim un salariu, o parte din impozitul pe salariul nostru se duce la Spitalul Județean Reșița, ceea ce nu se întâmplă cu spitalul din Caransebeș, deși 70 la sută din pacienți nu sunt din Caransebeș. Spitalul de aici are o importanță strategică, pentru că de la Oțelu Roșu cazurile grave tot la Caransebeș ajung”, a explicat Irimia, adăugând și că spitalul din Caransebeș este printre foarte puținele spitale de urgență din țară care nu este într-o reședință de județ.
Trebuie spus că a mai existat o inițiativă de a coopta primăriile din jurul Caransebeșului în susținerea financiară a spitalului, în urmă cu câțiva ani, însă aceasta nu a funcționat decât câteva luni, după cum preciza primarul de la Slatina Timiș, Gheorghe Roma.
Primarii au arătat deschidere
Edilii au cerut apoi să afle care este forma legală în care se poate colabora. „Eu în momentul ăsta nu pot să vă spun dacă voi face parte din această asociație. O să iau de la biserici și o să dau la spital”, a precizat Gheorghe Coilă, primarul de la Buchin, o comună înstărită dar și ea afectată de noua legislație fiscală, răspunzând astfel unei întrebări dacă primăriile comunelor din jurul Caransebeșului își permit să contribuie financiar la redresarea spitalului. „Nu discutăm de acoperirea tuturor datoriilor, să ne înțelegem, nu asta se dorește, ci un sprijin, câtuși de puțin, care să se mențină constant, nu să moară în fașă”, a spus și primarul Felix Borcean.
Părțile au convenit ca se va înființa un ONG pentru susținerea spitalului, însă mai întâi municipalitatea din Caransebeș va trimite fiecărei primării din zonă o solicitare de a fonda acest parteneriat de susținere a spitalului, cu documentele aferente. Foarte probabil, în acest parteneriat ar intra și mai mulți agenți economici importanți din Caransebeș, care și-au arătat disponibilitatea de a sări în ajutorul unității sanitare, dar, potrivit edilului, este nevoie și de sprijin guvernamental.
„La demersul nostru se vor alătura mulți investitori din zonă, am primit deja semnale în acest sens, mă voi întâlni și cu mediul privat foarte curând. […] Avem nevoie în continuare și de lobby la nivel guvernamental, prin parlamentarii de Caraș-Severin, a existat o astfel de inițiativă, cea a senatorului Marcel Vela, care, din păcate, nu s-a concretizat, au lipsit câteva voturi. Dacă ar fi fost votată, era o soluție pentru punerea spitalului pe drumul cel drept”, a concluzionat Felix Borcean.