Reactualizat la:

Noi săpăm după comori, nu după istorie

Noi săpăm după comori, nu după istorie
În iulie 1881, pe Nil se putea vedea un inedit spectacol – mii de egipteni, unii plângând, alţii descărcându-şi armele în aer, bărbaţi şi femei, copii şi bătrâni, toţi salutau o singură navă. Ce conţinea acea corabie? Mumiile a 40 de faraoni pe care Emile Brugsch le evacua pentru a le salva de jefuitorii de morminte. Ce are de-a face aventura unui egiptolog din vremurile eroice ale arheologiei cu actualitatea cărăşeană? Nimic. Sau, mai bine zis, totul.

 (13 comentarii)

Rectifica

Acei egipteni de care pomeneam erau simpli ţărani. Felahi, puţin mai sus pe scara socială decât sclavii antici. Nu ştiau să citească, istorie cu atât mai puţin, geografia lor se întindea pe câţiva kilometri, eventual până la vecinul de peste fluviu. Dar chiar şi aşa, au înţeles ce se afla pe acea navă – trecutul, istoria, moştenirea lor. Nu auziseră de Ramses cel Mare sau de Seti I, dar simţeau un respect instinctiv. O obligaţie morală la nişte oameni zdrenţăroşi, murdari şi inculţi.

Câtă diferenţă faţă de omul modern, educat şi cultivat, cu atâta acces la informaţie şi cu o nepăsare pe măsură… O simplă poveste de demult, care, după cum spuneam, nu are nimic de a face cu mândrul nostru colţ de ţară. Sau are?

Poate că nu avem faraoni, piramide sau temple uluitoare. Dar avem unul dintre cele mai bogate patrimonii istorice din această zonă a Europei. Pardon, ÎNCĂ îl mai avem. Cât timp, nu se ştie. Deşi, ciudat; la cât orgoliu zace în bănăţeanul de rând, la cât de mândru este de istoria sa, ai crede că ar fi mai atent şi mai respectuos cu aceasta.

Da’ de unde! Crede că dacă se bate fălos cu pumnul în piept şi clamează patetic „Io mi-s bănăţan!“ şi-a făcut datoria. E suficient, ce-i pasă lui despre nişte mormane de pietre sau de fier?

Când îşi dă seama că poate şi acestea sunt importante, înjură printre dinţi „moldooltenii“ şi „viniturile“, „miticii“ şi incompetenţa administraţiei. Apoi, fălos aşa cum se cuvine, îşi încrucişează braţele pe piept, încruntă din sprâncene și… atât.

Cel mult, priveşte intrigat la cei câţiva care fac ceva. Pentru că da, avem şi astfel de rarităţi, oameni pasionaţi de trecut, pentru care o poză veche valorează mai mult decât o maşină, oameni cărora le voi dedica un alt articol.

Activitatea lor nu rescrie istoria omului; nu descoperă buricul Pământului şi nici Atlantida în Banatul de Munte; însă păstrează ceea ce avem, măcar pe hârtie. Înseamnă respectul faţă de trecut şi istorie, pe care, din păcate, cei mai mulţi nu îl au (şi nepăsarea e o lipsă de respect, nu?).

Dacă sunteţi curioşi despre ce înseamnă asta, despre povestea cu care am început dar şi multe altele, le puteţi găsi în cartea lui C.W. Ceram, „Zei, morminte, cărturari“.

Nina Curiţa



Comentarii 13

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastra. - comentariul va fi verificat de catre un editor si numai in cazul aprobarii va aparea pe site.

 
1000
/1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor
Mai multe stiri din categoria CAON Stirile judetului Caras-Severin
Toate firmele de deratizare, la control!
ROMÂNIA - Decizia aparține ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela și a fost luată ca urmare a tragediei de la [...] mai multe »
Polonezii redeschid combinatul siderurgic de la Oţelu Roşu?
OŢELU ROŞU - Se pare că zvonul de redeschidere a uzinei de pe Valea Bistrei va fi o certitudine, iar după şapte ani [...] mai multe »
Transal Urbis își face o nouă stație de sortare
CARANSEBEȘ - Operatorul de salubritate și transport din Caransebeș vrea să mute stația provizorie din zona Gării [...] mai multe »
Nu cred că a uitat Caransebeșul!
CARANSEBEŞ - Asta spune primarul Felix Borcean despre noul ministru de Interne, Marcel Vela, relațiile acestuia în [...] mai multe »
Depoul de tramvaie nu a adus pagubă bugetului local
REŞIŢA - Dimpotrivă, a fost aprobată decontarea cheltuielii municipiului Reșița, peste două milioane de lei, [...] mai multe »
Bilanţul accidentelor feroviare în judeţ se ridică la şase
CARAŞ–SEVERIN - Dacă e mult sau puţin, într-un interval de zece luni, nici nu mai contează dacă infrastructura [...] mai multe »
Acasă în Banat și primarul Filimon îi fac o bucurie unei femei sărmane din Măureni
MĂURENI - Mai precis, o casă pentru Anica din Măureni, care până astăzi locuia într-un șopru de lemne, fără [...] mai multe »
Murgu: Da, cer! Tot cer şi nu mi-e ruşine!
REŞIŢA - Managerul Waldemar Murgu, entuziasmat de rezultatele financiare, a menţionat şi alte schimbări în bine [...] mai multe »
5,6 milioane de lei pentru Colegiul Național „Diaconovici-Tietz”
REŞIŢA - Un nou contract de finanțare pentru municipiul Reșița a fost semnat marţi, 19 noiembrie 2019, la sediul [...] mai multe »
Mai multe din categorie »

Autentificare



Ti-ai uitat parola?
Inregistrare user nou

Autentificati-va sau adaugati un comentariu pe CAON.ro

Autentificati-va pe CAON.ro:




Ti-ai uitat parola?

Comentati pe CAON.ro:

Completati numele si e-mailul dvs. in casutele de mai sus pentru a putea comenta ca utilizator neinregistrat.

Inregistrare user nou