REŞIŢA – Deşi normele europene impun reguli speciale pentru vânzarea laptelui, fermierii cărăşeni nu iau nici o măsură.
Asocierea este o condiţie obligatorie pentru crescătorii de animale care vor să comercializeze lapte în piaţă, conform noilor norme europene. Numai că, prea puţini sunt producătorii care vor să se asocieze.
„Până miercuri, 19 februarie, nu a fost depusă nici o cerere de solicitare a ajutorului de minimis pentru achiziţionarea tancurilor de răcire a laptelui, cu toate că am făcut cunoscută această măsură în cadrul tuturor primăriilor din judeţ. Oamenii sunt însă reticienţi când aud că trebuie să se organizeze într-o formă asociativă pentru a primi finanţare. Mulţi dintre ei asociază acest termen cu C.A.P.-ul”, ne-a declarat directorul Direcţiei Judeţene Agricole, Marius Zarcula.
Reamintim că, din ianuarie 2014, fermierii nu mai pot comercializa laptele crud pentru procesare decât dacă respectă standardele europene, măsură ce îi afectează în special pe ţăranii care vând în pieţe. Pentru a veni în sprijinul acestora, Guvernul a adoptat, la finele anului trecut, o ordonanţă ce stabileşte ca toţi crescătorii de vaci de lapte, care deţin până la cinci capete şi care se organizează într-o singură formă asociativă, constituită la nivelul unei comune, să primească un ajutor de minimis, în valoare de 5.000 de euro, pentru achiziţionarea răcitoarelor de lapte.
Suma se acordă formei asociative, într-o singură tranşă. Condiţia impusă de autorităţi îi obligă pe beneficiari să menţină în exploataţie numărul de vaci de lapte deţinute la data acordării sprijinului financiar şi să asigure încheierea de contracte de livrare a laptelui pentru procesare, pe o perioadă de doi ani, începând cu anul în care ajutorul a fost acordat.
Documentele şi cererea de solicitare a sprijinului financiar trebuie depuse la sediul primăriilor pe a căror rază funcţionează asociaţiile de producători, până la data de 15 aprilie.
Roxana Bălan Nafiru