Ne permitem o zona de salbaticie in judet?

Potrivit rezultatelor audierii publice organizată de grupul de lobby „Pro Banatul de Munte“ și desfășurată la Zăvoi în 16 decembrie 2017, majoritatea locuitorilor zonei au spus un „NU“ răspicat acestui demers cuprins în proiectul „Sălbăticia în Carpați, bogăție pentru oameni“. Ei consideră că oricum sunt destule restricții pentru protejarea florei și faunei din zonă, restricții deja impuse de situl „Natura 2000“ care, din 2016, se află în administrarea Agenției Naționale pentru Arii Protejate din subordinea Ministerului Mediului. Oamenii vor pur și simplu dezvoltare economică și bunăstare.

Proiectul WWF România este finanțat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român, arealul propus având trei zone, respectiv zona nucleu (A), zona tampon (B) și zona de tranziție (C). În proiect este stipulat că declararea zonei de sălbăticie presupune ca în zona nucleu să fie exclusă orice intervenție sau acțiune umană, iar în zona tampon, unde se presupune că aceste acțiuni există deja, se cere resălbăticirea zonei prin dărâmarea, respectiv acoperirea urmelor acțiunii umane. Localitățile cele mai afectate sunt cele situate în situl „Natura 2000“ cu procentajele aferente suprafețelor din sit: Armeniş (34%), Bolvaşnita (63%), Slatina Timiş (25%), Teregova (43%), Turnu Ruieni (40%), Zăvoi (60%). Pe de altă parte sunt localitățile afectate indirect, primăriile Oțelu Roșu și Caransebeș care, deși nu au terenuri în zona sitului, pot pierde oportunitățile de dezvoltare turistică și economică din zona respectivă.

Sărăcim sau îmbogățim zona prin (re)sălbăticire?

Aceasta este întrebarea, că nu degeaba s-au gândit cei de la WWF să profite de frumusețea, unică în felul ei, a Munților Țarcu. Căci dacă demersurile lor reușesc, nu va mai exista nici un motor de dezvoltare economică și bunăstare a locuitorilor zonei, orice inițiativă, respectiv turism, infrastructură, producție de energie nepoluantă etc., fiind blocate de restricțiile proiectului. De asemenea, activitățile tradiționale de până acum, din care mulți locuitori își câștigă existența, traiul de pe o zi pe alta, gen culesul ciupercilor, pășunatul, adunatul lemnelor, al fânului sau culesul fructelor de pădure și plantelor medicinale, toate acestea vor fi interzise. Dacă cineva își permite să renunțe la toate acestea, să-i pună chiar pe unii investitori care au început să dezvolte zona pentru turism, în principal, să dărâme și ce au reușit să construiască, înseamnă că are în buzunar și o soluție de rezervă. Asta însă nu se află, cu siguranță, în proiectul WWF, care nu poate decât să-i sărăcească pe oameni. Detalii și informații suplimentare pentru cei interesați de soarta oamenilor din zona Munților Țarcu, pe site-ul www.lobbypentrubanatuldemunte.ro.