REŞIŢA – Invitaţi de seamă la Reşiţa, doi experţi în domeniul patrimoniului tehnic, au lăudat aspectul celui mai reprezentativ obiectiv de patrimoniu.
Masa rotundă cu tema „Tezaurul cultural şi tehnic al judeţului Caraş-Severin – Reşiţa şi fabricaţia de locomotive cu abur, pe placa turnantă a Istoriei Naţionale“ a prilejuit readucerea în atenţia opiniei publice importanţa moştenirii unuia dintre cele mai importante bunuri de patrimoniu, Muzeul de locomotive. Dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 şi Anului european al patrimoniului, evenimentul a fost organizat de Direcţia pentru Cultură Caraş-Severin, Muzeul de locomotive cu Abur Reşiţa şi Fundaţia Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa, cu participarea unor invitaţi de seamă din ţară. Este vorba despre dipl.ing. Octavian Udrişte – membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România din Bucureşti şi ing. Radu Belu – expert în domeniul bunurilor de importanţă tehnică – material rulant de cale ferată, locomotive, vagoane şi instalaţii feroviare din Braşov. După ce a punctat câteva repere care l-au legat de locomotivele cu abur, Octavian Udrişte i-a felicitat pe cei ce se ocupă de întreţinerea muzeului şi a făcut câteva recomandări:„Cu regret constat că nu toţi oamenii îşi iubesc ţara şi nu toţi românii îşi respectă tradiţiile. De aceea, când găseşti o oază ca asta de aici, nu-i păcat să n-o popularizezi, să n-o pui în valoare? Poate ar trebui un album şi în engleză şi în română. Locomotivele sunt frumoase pe dinafară, în verdeaţă, sunt vopsite frumos, dar le mănâncă rugina pe dinăuntru. De aceea cred că ar trebui protejate, fiecare, cu o cupolă de sticlă“.
O incursiune istorică la temă a fost făcută de expertul Radu Belu, care a subliniat: „La Reşiţa s-au fabricat sute de locomotive. În 1920 aveam 3170 de locomotive cu abur, însă în 1980 apune aburul definitiv, pentru că începând din 1960, electricele au luat locul celor cu abur. Au fost casate în duşmănie. Norocul nostru, că au fost oameni care le-au păstrat, ca ing. Udrişte, care a salvat de la casare cele mai preţioase pe care le avem astăzi. Locomotivele de la Reşiţa au fost asigurate pe foarte mulţi ani, cel puţin 20-25 de ani, dacă sunt întreţinute, rezistă. Vă garantez că este unul dintre cele mai frumoase şi mai mari muzee din sud-estul Europei. Cel mai mare e la York, în Anglia, iar după el este Mulhouse din Franţa. În anul 2000 am clasat în Patrimoniul Cultural Naţional 71 de locomotive cu abur. Acestea constituie astăzi fondul nostru, pentru că nu mai avem decât 110, dintre care 16 sunt la Reşiţa, de aceea trebuie să le păstrăm cu mare grijă“.
Directorul Direcţiei pentru Cultură Caraş-Severin, dr.fil. Liubiţa Raichici, a precizat că oamenii trebuie să devină mai conştienţi că tezaurul pe care îl avem este inestimabil: „Ne-am gândit că evenimentul central dedicat Centenarului Marii Uniri este tocmai acesta, să vorbim despre această zestre tehnică, iar punctul cel mai important în lista monumentelor istorice din Caraş-Severin este acest tezaur, parcul de locomotive. Singurul punct la capitolul tezaur, adică inestimabil, este parcul de locomotive. Întreg tezaurul tehnic al judeţului a contribuit substanţial la modernizarea României, acestea sunt rădăcinile noastre, de care suntem mândri şi ar trebui să fim mult mai conştienţi decât suntem acum, pentru că nu putem gândi la un viitor şi la o coroană a copacului pe care o reprezintă neamul acesta, judeţul nostru, fără a vorbi exemplar de rădăcinile lui. Anul 2018 a fost şi Anul european al patrimoniului, de aceea Direcţia pentru Cultură a avut diverse evenimente organizate de-a lungul anului, însă evenimentul central este acesta, organizat tocmai pentru a face opinia publică să fie mai conştientă de bogăţia pe care-o avem“.
Walter Fleck, purtătorul de cuvânt al Muzeului de locomotive, a precizat că masa rotundă a fost punctul final al demersurilor întreprinse în acest an centenar pentru întreţinerea muzeului: „Este o rememorare a unor fapte istorice care plasează producţia de locomotive cu abur în centrul modernizării României. Încheiem, astfel, o acţiune pe care Fundaţia Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa a pornit-o în această primăvară, şi anume revopsirea locomotivelor şi o serie de reparaţii pe care le-am adus, inclusiv iluminatului şi instalaţiilor din muzeu“.
Vicepreşedintele Fundaţiei UDR, dr.ing. Aurel Bâra, a lansat chiar provocarea de a se realiza lucruri noi în domeniul tehnic, pentru a se asigura o continuitate: „Suntem o generaţie care am preluat ceva de la înaintaşii noştri, de aceea avem datoria morală să transmitem pe mai departe nu doar un tezaur pe care noi l-am primit şi pe care îl păstrăm, ci să devenim creatori, pentru că avem tradiţia tehnică în spate şi să dăm ceva generaţiilor care vin după noi, astfel ca şi ei să poată povesti mai departe, că a existat o continuitate între generaţii“.
Foto: Muzeul de locomotive