REŞIŢA – Dacă pentru inspectorii de muncă sunt cazuri simplu de rezolvat în „munca la negru“, situaţia evoluează.Dacă în cazul muncii fără forme legale sau „la negru“ Inspectoratul Teritorial de Muncă are armele legale pe care le poate utiliza, în cazul noii sintagme, de muncă „la gri“, nu este la fel de uşor.
„Din experienţă pot să spun că, şi în Caraş-Severin, această muncă la gri este mai practicată decât cea la negru. Munca la gri este oarecum acoperită din punct de vedere legal. În special la întreprinderile mici oamenii sunt încadraţi la nivelul salariului minim pe lângă care, nu ştiu din ce sursă, mai primesc câteva sute de lei pentru a se apropia undeva de 1.000 de lei. Or, acea diferenţă reprezintă bani nefiscalizaţi sau, spus mai direct, este furt din bugetul statului şi nu avem o lege prin care să putem depista aceste lucruri“, a precizat Nicolae Cristea, inspector şef adjunct Relaţii de Muncă în cadrul ITM Caraş-Severin.
Declaraţia a fost făcută marţi, în cadrul şedinţei Colegiului prefectural. În principiu, controalele inspectorilor ITM cărăşeni sunt efectuate în baza sesizărilor care nu sunt puţine la număr, chiar şi a celor anonime. „Cei care primesc bani mai mulţi decât legal încadrat în contract şi pe statul de plată nu pot fi dovediţi. Tot la gri este contractul cu timp parţial, cu două-trei ore de muncă, deşi omul stă la muncă toate cele opt ore şi retribuţia se apropie, în acelaşi mod, de 1.000 de lei. Mai mult. Întâlnim angajatori care susţin că au angajaţi de probă. Or, nu poate exista nici măcar o zi ca perioadă de probă să fie fără contract de muncă“, a mai amintit Cristea.
Flavius Rotariu