Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Reşiţa mai are 16 ani de plătit rate pentru introducerea centralelor de cartier care vor fi închise.

Nu demult, reşedinţa judeţului răsufla uşurată după ce a fost pus la punct sistemul de încălzire din şcoli, care înglobează parţial şi centralele de cartier care s-au dovedit a fi un eşec pentru oraş. Acum, tot încălzirea în şcoli e pusă pe tapet! Grădiniţele se încălzesc cu monstruozităţi gigantice supradimensionate a căror folosire nu se justifică, după cum explică Ioan Popa, primarul Reşiţei: „După ce s-a închis CET-ul, cineva a avut ideea să facă un proiect cu centrale de cartier mari, mari, pe care le-au calculat să deservească practic toate blocurile din oraş, din Govândari şi aşa mai departe. Le-au grupat pe cartiere. Deşi în momentul în care ei făceau proiectul ăsta – nu ştiu cine erau ei, unii – 70% din populaţia Reşiţei era deja debranşată şi avea centrale murale de apartament. Până când au pus proiectul în practică, adică acum vreo 3-4 ani, n-a mai rămas nimeni. Au luat nişte monştri, centrale de 1.500 de kilowaţi, nişte giganţi! Gândiţi-vă că o centrală de apartament are 24 de kilowaţi. După ce au luat aceste puncte termice şi le-au pus în funcţiune, au constatat că singurii utilizatori şi beneficiari ai lor sunt 20 de instituţii de învăţământ: cinci grădiniţe, câteva şcoli şi licee. Două le-au băgat în conservare, şase le-au lăsat în funcţiune. Costurile lor au fost de 2,5 milioane de euro. Aceşti bani sunt un credit pe care îl rambursăm până în 2032. Deci noi vom mai plăti încă 16 de ani, de azi înainte, rate la creditul pentru aceste puncte termice pe care – ştiţi ce? – le vom închide! De ce? Pentru că sunt totalmente ineficiente!“.

Primarul municipiului a mai precizat: „Şi ca să vă exemplific ce înseamnă aceste centrale, cel puţin pe perioada de vară, când la Liceul Economic e cineva într-o cameră care face un duş, o baie şi aşa mai departe, e ca şi cum te-ai duce la Nera, la Carrefour, să-ţi faci cumpărăturile cu o plasă şi le-ai căra în Govândari cu un tir de 20 de tone. Ca şi cum pui plasa în tir şi le duci până în Govândari. Cam asta este eficienţa centralelor ăstora! Şi va trebui să luăm centrale sub 500 de kilowaţi şi vă spun de ce: pentru că astea pe care le avem acum nu pot funcţiona decât cu fochişti în trei schimburi, şi astfel induc nişte costuri masive. O centrală pe care o iei cu sub 400 de kilowaţi, o montezi la Liceul Economic, de exemplu, sau la colegiul nu ştiu care, şi funcţionează singură, fără s-o bage nimeni în seamă“.

Potrivit edilului, de câteva luni, la Palatul Administrativ municipal se fac calcule şi analize pentru optimizarea costurilor, astfel încât „să nu mai plătim 4 milioane de lei sau un milion de euro pe an gaz la instituţiile de învăţământ“.

Poate închiriază Autoliv vreo centrală

Interpelat vizavi de cât ar costa să avem centrale noi la şcoli, Ioan Popa a răspuns: „Nimic! Vom avea centrale termice pe gaz, care sunt mai mici, care nu necesită fochist. Sunt ceva mai mari decât cele pe care le aveţi acasă. Am calculat şi asta: costul ca să cumpărăm aceste centrale este echivalent cu consumurile noastre pe două luni. Deci cât ne costă pe noi oamenii, fochiştii şi gazul, cu diferenţa de gaz pe două luni, cu asta le achiziţionăm şi nu mai avem probleme“.

Şi, totuşi, chiar dacă este ineficient, sistemul centralelor de apartament nu ar fi fost o idee rea dacă ar fi fost introdus la timp. „Cazanele sunt foarte bune, sunt valoroase, dar nu le putem folosi, spune Popa. Având în vedere că avem credit până în 2032, dacă vrem să le vindem, trebuie s-o facem cel puţin la valoarea de amortisment rămasă. E ca şi cum cumpărăm o maşină nouă şi după o lună vrem s-o vindem. Valoarea ei a scăzut deja cu 25%. N-avem voie să le vindem decât peste valoarea de amortizare rămasă, ceea ce ne va fi imposibil. Am vorbit cu cei de la Autoliv ca, pentru fabrica pe care o construiesc, poate iau de la noi o centrală în chirie. Din aceşti bani vom plăti rate la bancă. Încercăm tot felul de subterfugii, pentru că altfel va trebui să le închidem, să le conservăm până le achităm. Iar după ce le-am achitat, în 2032, ele vor putea fi vizitate eventual ca muzee de centrale, pentru că se deteriorează moral“.

Trebuie spus faptul că Reşiţa nu va putea scăpa de rate mai devreme de 2032. Potrivit edilului, „creditul este cu 4,7% dobândă pe an, la euro, şi cu comision pentru plată anticipată de 2%. Deci şi dacă am vrea să plătim mai devreme dacă avem, ar trebui să mai plătim 2% în plus. Aşa ceva, nici cel mai prost negociator nu poate să semneze! Până la urmă, nici nu putem da mai repede dacă avem, pentru că trebuie să plătim în plus acest comision“.