REȘIȚA – La patru ani de la prima expoziţie personală, micuţa pictoriţă îşi încântă admiratorii cu primul ei autoportret, la care a lucrat cu multă bucurie, dar şi atenţie, pentru ea fiind de fapt o probă a autocunoaşterii sau o nouă încercare de a-şi descoperi faţetele propriului sine. Lucrarea este un acril pe pânză de 70/50 cm, prin care micuţa pictoriţă îşi dezvăluie personalitatea, atât prin formă, cât şi prin culoare. Maia în sine e un întreg univers, străbătut de lumină, zâmbet, dar înainte de toate, har.
De când s-a prezentat pentru prima oară în faţa publicului reşiţean, la vârsta de 5 ani, Maia a demonstrat că îşi depăşeşte cu mult vârsta. Părea că se exteriorizează mai degrabă în lucrări decât în realitate, culoarea, pânza, diferitele materiale cărora le găsea locul devenind emoţie pură. Marea ei şansă a fost, încă de la început, un tată deja consacrat (artistul plastic Marian Truţulescu, profesor la Liceul de Arte „Sabin Păuţa“), cunoscut şi în ţară şi în străinătate, care, în plus, a avut, cu atât mai mult pentru propriul copil, abilitatea specifică dascălului, de a-i îndruma şi încuraja paşii.
Un scurt „remember“ e absolut necesar pentru a ne da seama că acest copil, extraordinar de talentat, creşte sub ochii noştri, dar nu oricum, ci cu acel sentiment, pe care, probabil, îl conştientizează deja, al predestinării. Parcă nu ea a ales acest drum, ci drumul a ales-o pe ea. Născută în 11 ianuarie 2010, la 5 ani avea să debuteze în artă cu prima expoziţie personală, la Muzeul Banatului Montan, mai precis, în 2015. La vernisaj, regretatul critic de artă, prof. dr. Călin Chincea, spunea entuziasmat: ”Zborul fanteziei, aripile culorii şi fascinația unui ochi de copil care trăiește prin artă. Pictează, nu se joacă. A văzut, a învățat, a inventat tehnici și, în euforia jocului, iată, mici capodopere… E un caz particular de a face artă majoră, căci, atentă la modul în care se pictează, reușește performanţe demne de artiști maturi. Puritatea gândului de copil, lipsa de prejudecați, de idei de-a gata, a creat această descărcare magică de frumos în artă“.
Dealtfel, primul ei premiu special – „Simfonia culorilor“ datează din 2015, acordat la Salonul de Pictură „Arte Mici“, unde au participat nu mai puţin de 480 de concurenţi din întreaga lume. Tot în acest an de graţie, Maia este invitată să participe la o expoziţie de grup la Muzeul Judeţean Gorj, un eveniment caritabil şi o altă expoziţie colectivă, tot cu caracter caritabil, organizată de Lions Onix Club Reşiţa. Primeşte, în 2016, Ordinul Salonului de Pictură „Arte Mici“ şi participă, alături de artişti plastici profesionişti, la expoziţia colectivă „Ritmuri Cromatice“ de la Bucureşti. În martie 2017 are cea de-a doua expoziţie personală la Casa Artelor din Timişoara şi o a treia la Reşiţa, în noiembrie, iar în 2018 dăruieşte Muzeului Literaturii Române lucrarea „Visul României Mari“, inspirată în an Centenar de străbunicul ei, participant şi votant la Alba Iulia al Marii Uniri.
Maia e nelipsită de la vernisajele maeştrilor şi oriunde merge în vacanţă, nu ratează nici o expoziţie. Nu a lipsit nici de la vernisajul expoziţiei de acuarelă, care a avut loc vinerea trecută la Galeria Agora, unde părea cu totul absorbită de transparenţa culorilor. A mărturisit că nu prea mai are timp să lucreze cât şi-ar dori, activităţile şcolare şi învăţatul fiind prioritare, dar când o face, îi iese. S-a lăudat cu rochiţa surorii ei mai mici, pe care a pictat-o dar, modestă, n-a spus că lucrează la un autoportret. Se pare că filmuleţul în care pictează la acest proiect ambiţios are un final fericit, fiindcă lucrarea este mai mult decât o temă de casă pe care şi-a dat-o sieşi. Privirea pătrunzătoare, sinceră, zâmbetul prin care ar vrea să spună „am mai trecut un test“, de fapt şi spune că după terminarea autoportretului se simte încrezătoare, armonia culorilor alese, totul poate fi decodat pe scurt „Asta sunt eu, Maia! Mă recunoaşte cineva?“. Aşteptăm ca acest autoportret expresiv să-i reprezinte următoarea expoziţie personală.