REŞIŢA – Din cauza unei modificări legislative, preşedinţii CARP-urilor îşi recuperează mai greu ratele lunare de la cei pe care i-au împrumutat.
De mai bine de un an, popririle pe pensii se fac numai de către executorul judecătoresc. Cele mai afectate de această decizie sunt casele de ajutor reciproc a pensionarilor, care au dificultăţi acum în recuperarea banilor. Problema este cunoscută atât pe plan local cât şi la nivel naţional, însă o decizie prin care această situaţie să fie clarificată se lasă aşteptată.
„Aceste Case de Ajutor Reciproc au fost înfiinţate pentru a ajuta bătrânii. Nu înţeleg de ce nu se mai pot face popriri pentru împrumuturile pe care CARP-ul le acordă, din moment ce pensia este un drept privat. Dacă un membru cere ca rata să-i fie trasă din pensie, de ce nu se poate acest lucru?! Ceea ce nu s-a înţeles de cei care au modificat legea este faptul că noi, CARP-urile, avem o lege specială de funcţionare, Legea 540/2002. La art. 14 şi 15 din acest act normativ se precizează că popririle pentru membrii CARP se fac în baza contractului de împrumut, care reprezintă titlu executoriu. Aşa scrie în lege! Eu sunt nemulţumită pentru că deşi am titlu executoriu, mă obligă să ajung la executor cu pensionarii deşi, înainte de acordarea împrumutului, oamenii solicită, în scris, să li se reţină din pensie rata lunară“, ne-a declarat Aurelia Bonţe, preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Reşiţa.
Deşi recunoaşte că acum îşi recuperează mult mai greu banii, preşedintele CARP Reşiţa susţine că membrii săi nu sunt răi-platnici, ci persoane bolnave aflate la distanţă, care ajung mai greu la Reşiţa pentru a-şi achita datoria lunară.
„Avem oameni înscrişi pe listele noastre din mai multe zone ale judeţului. Mulţi dintre ei sunt bolnavi şi se deplasează cu greu, iar pentru aceşti oameni un drum lunar la Reşiţa necesită costuri suplimentare. Am expus această problemă şi în cadrul şedinţelor pentru persoanele vârstnice, organizate lunar la Prefectură, iar domnul prefect Silviu Hurduzeu a făcut demersuri mai departe la Ministerul Muncii. Din câte am înţeles, la minister s-a discutat despre modificarea legii, iar o derogarea ne-ar pemite să ne păstrăm calitatea de executor pe care am avut-o în trecut. Rămâne însă de văzut cât de prompţi vor fi parlamentarii la începutul anului 2015“, a concluzionat Aurelia Bonţe.